Știu, vor fi destule fețe bisericești și destui primari din Argeș care vor scoate rictusuri și vor spune în gând câteva înjurături după ce vor citi acest editorial. Însă nu se mai poate altfel. Pentru că de ani de zile deschiderile de an școlar în Argeș și în toată țara au devenit niște adunări comunisto-religioase în care accentul se pune pe oficialități și fețe bisericești și nu pe bucuria copiilor. Și aceleași deschideri abundă în discursuri insipide, incolore și seci. Și nu e normal, e aberant, e penibil.
Ați realizat vreodată, domnule inspector general Dumitru Tudosoiu, că din păcate părerile elevilor argeșeni nu mai contează și că prioritatea se pune pe imaginea de suprafață a școlilor, pe ambițiile directorilor și orgoliile profesorilor într-un procent covârșitor?
Îmi aduc aminte de deschiderile de an școlar de acum două-trei decenii, când eram elev la Școala nr. 3 sau la Liceul Nicolae Bălcescu, actualul Colegiu Brătianu. Doar profesori și elevi. Atât. Și, peste toți și toate, bucuria sinceră a începerii unui nou an școlar și a revederii cu colegii. Nu vedeam sutană de preot moralist sau picior de primar, viceprimar sau alt oficial. Accentul se punea pe școală, nu pe imagine.
Acum nu mai există deschidere de an la vreo școală ori liceu din Argeș fără preot și primar sau alt oficial. Toate deschiderile de an școlar s-au transformat într-o goană gregară după buchete de flori, în trotuare pline cu mașini, ”garnisite” cu slujbe sforăitoare și cu discursuri de doi lei ale oficialităților. De ani de zile. An de an.
I-a întrebat vreodată cineva pe copiii din Argeș cum ar vrea să fie pentru ei anii de școală? S-a gândit vreodată cineva, vreun inspector general, primar, prefect sau președinte de Consiliu Județean să facă un sondaj printre elevi legat de viziunea lor asupra școlii și structurii ei? Nu, din păcate. Pentru că sistemul educațional în Argeș și în toată țara a intrat într-o inerție păguboasă și păcătoasă. Tocmai elevii, ”materia primă” a oricărei școli, au ajuns să fie considerați o masă de manevră. O masă în care se bagă meditații mai mult sau mai puțin forțat și la prețuri considerabile. Prea puțini elevi mai sunt lăsați să gândească liber și eficient, să își dezvolte ideile. Și e păcat, pentru că școala argeșeană încă are destui tineri cu minți strălucite.
M-aș bucura mult ca în viitor să aflu de exemple de școli din Argeș cu deschideri de an diferite de cele de până acum. Cu deschideri de an școlar normale, frumoase, simple.
Denis Grigorescu