Cum prezentam în numărul trecut, nu a existat nicio localitate din Argeș fără preot ortodox arestat în perioada regimului comunist, îndeosebi în anii 50, pentru singura vină că apărau credința strămoșească. Unii au fost executați în închisori sau au murit în acestea din cauza torturilor, a bolilor netratate, a subnutriției și a lipsei de hrană. Iată, mai jos, o listă a preoților care au scăpat cu viață din temnițe, deși unii au stat închiși și 14 ani.

Băgați în pușcărie pentru o… bucată de pâine

Preotul Gheorghe Cârstoiu, din Sălătruc, a fost arestat în 1949 pentru vina de a fi dat unor drumeţi flămânzi o bucată de pâine, gest considerat a fi o uneltire împotriva ordinii sociale. În 1951 este eliberat, dar este închis din nou. În 1958 i se fixează domiciliu obligatoriu în lagărul de la Periprava; preotul Gheorghe Andronescu, din Poieni, paroh la Nucşoara, arestat în mai multe rânduri în anii 50; preotul Nicolae Bănescu, paroh în satul argeşean Apa Sărată, a fost arestat în 1958 şi condamnat, fiindcă fusese în legătură cu fraţii Arnăuţoiu, pentru omisiune de denunţ; preotul Ioan Boloaje, din parohia Leșile-Mozacu, cel care și construise biserica în 1928, închis între 1951-1964; preotul Florea Călin, paroh la Şuici, a fost condamnat în 1952 la un an de închisoare; preotul Radu Cârstea, paroh în localitatea Deagurile, a trecut prin mai multe puşcării comuniste în anii ’50; părintele Vasile Chiţu, paroh în localitatea Drujeşti, protopopiatul Curtea de Argeş, a fost arestat în 1950 și a trecut prin puşcăriile de la Jilava şi Aiud; Ion Chiţescu, din Curtea de Argeş, student la Teologie, a fost arestat şi a trecut prin mai multe temniţe comuniste; preotul Marin Diaconescu, născut la Teiu, paroh la Piteşti, a fost condamnat, în 1958, la 20 de ani de muncă silnică; preotul Constantin Diaconu, din satul Goleşti, Topoloveni, condamnat în 1958, pentru… deţinere de aur; preotul Tiţu Diaconu, paroh în satul natal, Gălăşeşti, a fost deţinut între 1952-1954 şi 1959-1962.

Citește și Preoţi martiri argeşeni (1)

Starețul Pimen de la Cetățuia a dat binecuvântare partizanilor lui Arsenescu

Părintele Pimen Bărbieru, stareţ la Schitul Cetăţuia, cel care a descoperit  moaștele Sfântului Ioanichie, a fost condamnat la 25 ani de muncă silnică, în 1950, pentru că a avut legături cu colonelul Gheorghe Arsenescu şi cu alţi partizani, eliberat în 1964, de la Aiud. În fapt, ce făcuse starețul Pimen? Colonelul Gheorghe Arsenescu a ajuns la Mânăstirea Cetățuia, unde a cerut părintelui Pimen binecuvântare pentru crearea grupului de rezistență. Părintele a fost de acord, iar colonelul și apropiații acestuia au depus chiar jurământul de haiducie în fața părintelui în primăvara anului 1948.

Jurământul a fost consemnat de unii dintre supraviețuitorii rezistenței din munți: „Jurământ. În numele lui Dumnezeu atotputernicul și pe sfânta cruce, eu………….. jur să mă fac haiduc, de bună voie și nesilit de nimeni, pentru a lupta la salvarea și eliberarea Patriei și neamului din ghearele fiarelor comuniste-bolșevice și de sub jugul greu al rușilor. Jur credință Majestății sale Regale Mihai I, Regele tuturor românilor… Jur să ucid fără milă și cruțare pe toți străinii și ticăloșii care ne-au trădat și vândut Patria și neamul și au adus dezastrul țării…”. Pimen i-a ajutat cu alimente pe partizani și, deseori, i-a găzduit, până a fost trădat și arestat.

Citește și Papa Francisc a autorizat recunoaşterea martiriului episcopilor ţinuţi captivi la Dragoslavele

Închis pentru port ilegal de… sutană

Ieromonahul Ion Nicodim Dinulescu, născut în 1935, la Carpeni, lângă Curtea de Argeş, intrat în mânăstire la 13 ani, slujitor al Schitului Slănic, arestat între 1955-1956, pentru exercitare abuzivă de funcţiuni şi, a doua oară, între decembrie 1956-august 1957, pentru… port ilegal de sutană; preotul Gheorghe Diţă, din Deagurile, Costeşti, arestat în 1958 şi condamnat în 1960 la 15 ani de muncă silnică şi confiscarea averii; preotul Pompiliu Dragomirescu, din Berevoieşti, a fost condamnat, în 1960, la 15 ani de temniţă grea. A fost eliberat în 1964, de la Aiud; părintele Ion Druţu, consilier la Episcopia Argeşului, a fost închis în perioada iulie 1951-iunie 1954; preotul Dumitru Dumitrescu, din Uda, a trecut şi el prin temniţele comuniste în anii 50; preotul Gheorghe Dumitrescu, paroh la Cotmeana, a fost arestat în 1953, după cinci ani în care s-a ascuns.

Condamnat la 10 ani de muncă silnică şi deţinut la Piteşti, Jilava, Gherla, Aiud şi Ocnele Mari; preotul Grigorie Dumitrescu, paroh în Piteşti, arestat şi anchetat în mai multe rânduri în anii 50; părintele Stelian N. Dumitriu, născut la Curtea de Argeş, orfan din Primul Război Mondial, crescut prin orfelinate, preot militar în cel de-Al Doilea Război Mondial. Arestat în 1958, a fost condamnat, în 1959, la 10 ani de închisoare, fiind trimis într-o colonie de exterminare din Delta Dunării. A făcut recurs, fratele său, avocat, aducând probe ale nevinovăţiei sale, fiind condamnat şi el la cinci ani. Este eliberat în 1963, dar nu poate fi reîncadrat la parohia sa. Preotul Gheorghe Beştea, paroh la Mânăstirea Văleni, Argeş, a fost închis între 1952-1954…
(va urma)

Citește și Aurel State, un om martirizat care a îndurat chinuri de neînchipuit