# Cătălin Blănaru crede că este necesar ca măsurile de prim ajutor să fie predate în școli, adaptate în funcție de vârstă.

Mai mulți voluntari de la ISU Argeș dăruiesc celorlalți o parte din timpul lor. Jurnalul de Argeș a stat de vorbă cu trei dintre cei 100 de voluntari argeșeni care învață să se autoperfecționeze prin voluntariat, după cum ei înșiși spun. Iar cea mai tulburătoare poveste este a lui Cătălin Blănaru, care a devenit voluntar după ce fiul său s-a sinucis.

Pentru Cătălin Blănaru (42 ani), și el voluntar la ISU Argeș de doi ani, să lucrezi alături de salvatorii Inspectoratului de Urgență nu este o joacă. Crede că trebuie să te implici cu tot sufletul. Are sute de ore alături de echipajele de la ISU, atât pe stingere de incendii, cât și pe SMURD și, în paralel, lucrează la o companie de 25 de ani, fiind coordonator de securitate și sănătate în muncă, situații de urgență și mediu. În weekend, participă alături de paramedicii de la SMURD la misiuni în ture de 12 sau 24 de ore, în funcție de disponibilitate.
„Am venit în urma unui eveniment negativ din viața mea, în care n-am putut să ajut, și sunt alături de echipele SMURD cu toată dorința și pasiunea pentru a ajuta pe cei care au această nevoie”. Cătălin Blănaru se referă la fiul său care, în decembrie 2015, la vârsta de nici 17 ani, s-a sinucis. „Am ajuns înaintea echipajului de prim ajutor. A fost un eșec pentru mine faptul ca n-am putut să îl salvez. Din nefericire, nici echipajul de prim ajutor n-a reușit, pentru că era prea târziu”.

Andrei, fiul lui Cătălin Blănaru- voluntar ISU Argeș

Cătălin Blănaru crede că este necesar ca măsurile de prim ajutor să fie predate în școli, adaptate în funcție de vârstă. Știe că sunt lucruri mai importante decât banii, de aceea nu îl deranjează faptul că nu este remunerat pentru voluntariat. Pentru el, împlinirea sufletească este de ajuns și când o spune i se înseninează chipul. Pare atât de simplu, dar, în realitate, sunt sute de ore dăruite celor aflați în suferință. Cea mai emoționantă misiune, spune Cătălin, a fost o intervenție în cazul unei tinere găsite inconștientă pe o bancă, dar pe care a reușit să o aducă în simțiri și să o transporte în siguranță la spital. O altă intervenție aparte a fost și cazul unui bărbat străpuns de un țăruș prin stomac, o misiune care s-a încheiat cu succes.

Voluntar de nouă ani: „Mi se pare normal ceea ce fac”

Elena Bârcu are 44 de ani și este piteșteancă. A ales să devină voluntar ISU din pasiune, spune ea. Are o experiență internațională în privința voluntariatului, în Italia, la Crucea Roșie. S-a întors în țară după șapte ani și studiază la Școala Sanitară Postliceală Carol Davila din Pitești. A aflat despre programul „Salvator din pasiune” de la televizor și a decis să încerce. Totodată, are o fată care face kinetoterapie și un văr pompier.
Elena pare hotărâtă și vorbește cu mult calm despre situații care pe mulți dintre noi ne-ar emoționa. „Mi se pare normal ceea ce fac. Vine de la sine. E ca și cum aș face ceva pentru un membru al familiei. Nu e nimic marcant pentru mine. Simt că trebuie sa fac asta și atât. Nu mă impresionează nici accidentele rutiere, în acel moment e adrenalină și te concentrezi asupra situației și atât”.
Lucrează 12 ore pe ambulanță împreună cu angajații ISU, în funcție de programare. A știut de la început că nu va fi remunerată pentru munca sa și nici nu are așteptări în acest sens. Crede că e de ajuns împlinirea sufletească. „Vreau să fac asta, e modul meu de a ajuta pe celălalt. Mă simt mai bine așa. Am avut situații când am lăsat familia și am plecat o noapte pe ambulanță. Le faci cu drag. Nu mă deranjează că am făcut un servicu și nu am dormit, nu m-a deranjat ca am stat la minus nu știu câte grade sau că a plouat torențial”. Pentru Elena, toate cazurile au ceva aparte, dar nu își amintește unul care ar fi impresionat-o în mod special. „Transportăm persoane și de la 30 km. În acel timp, plângi cu persoana respectivă, vorbești cu ea. Dar trebuie să trecem mai departe”.

„Singura răsplată sunt bilele albe la Dumnezeu”

Pasiunea și dorința de a ajuta au determinat-o și pe Iulia Pătru, consilier juridic, să devină voluntar. Aceasta are 40 de ani, face parte din prima generație de voluntari a ISU Argeș, din 2016, și crede că „dacă vrei cu adevărat să faci voluntariat, nu te reține nimeni”. Chiar dacă ar avea pregătire medicală, fiecare voluntar trebuie să parcurgă modulele specifice ISU pentru a nu pune nimănui viața în pericol. În cazul Iuliei, aceasta a terminat Facultatea de Drept și este de 16 ani consilier juridic. „Oamenii trebuie să înțeleagă că nu te ia nimeni de pe stradă și te duce în ambulanță mâine. Ca să fiu astăzi aici, am învățat. După ce vin de la serviciu și îmi culc copilul, învăț manevre de prim ajutor.” Cu răbdare și voință a reușit Iulia să parcurgă toate cursurile programului «Salvator din pasiune» și lucrează, în general, 12 ore aproape săptămânal. De regulă, în weekend. „Îi spun relaxarea de weekend. Adică, după 5 zile de alergătură pe la toate instanțele, prin nu știu câte județe pe care le am în administrare, a veni aici 12 ore, cel puțin, este o relaxare”. Iulia are nenumarate ore de intervenție alături de echipele de prim ajutor și povestește despre relația sa cu ceilalți colegi. „Noi suntem o echipă. Colegii de la SMURD mi-au dovedit că nu mă văd ca pe un intrus, ci ca pe unul de-al lor. Ajunși la un incendiu, toți suntem o familie, nu se ține cont ca tu ești pe SMURD sau pe stingere. Punem mâna, tragem de furtune. Toți muncim. Suntem o echipă, nu suntem marginalizați pentru că suntem voluntari”.
Iulia vorbește cu lacrimi în ochi despre voluntariat. „Am ales această activitate pentru mine, să devin mai bună, pentru ca oamenii din jurul meu să înțeleagă că poți să dăruiești din timpul tău fără să aștepți nimic în schimb. Din păcate, trăim niște vremuri în care orice primim sau oferim trebuie să aibă compensație, bănească mai ales. Am venit pentru mine, ca să devin un om mai bun. Nu putem deveni mai buni decât prin noi înșine. Vin aici pentru că mă simt bine. Nu primim nicio compensație, poate primul echipament de SMURD mi l-am cumpărat din banii mei. N-am avut pretenții, până la urmă asta înseamnă a fi voluntar, să faci un lucru pentru că pur și simplu ți-l dorești. Nu primim absolut nimic. Eu cred că singura răsplata sunt bilele albe la Dumnezeu. Altă răsplată nu caut. După 12 ore în care poate nu apuci să stai 5 minute în pat nu mă simt atât de obosită ca după 8 ore de birou și aș mai sta, aș mai lucra. Dar nu pot să vin atât de des pe cât mi-aș dori”.
Cel mai mult o impresionează copiii și bătrânii și spune că a început ușor-ușor să nu se mai lase copleșită de emoții. „O intervenție care mi-a plăcut, deși a fost foarte grea, pe o vreme foarte dificilă, cu o persoană căzută în canalul de fugă de la barajul Budeasa, unde am plecat și cu barca pneumatică. A fost o experiență foarte dificilă. Am trecut prin stufăriș cu toate echipamentele. Burnița, era frig, a trebuit să luăm și targa, lopata, prelata, aspiratorul și monitorul. Am trecut prin canalul de fugă, care era plin de pietre, mușchi, umezeală. Alunecam. Am fost nevoiți să avem grijă de noi. Aceasta este principala regulă, la orice intervenție, mai întâi salvatorul trebuie să fie în siguranță. A fost o muncă de echipă. Din fericire, persoana a avut doar o fractură, dar a fost totul contra cronometru, pentru că se instalase și o ușoară stare de hipotermie. Fiecare intervenție are ceva deosebit și, ușor-ușor, ne perfecționăm alături de colegii noștri”, încheie Iulia Pătru.

Cum poţi deveni voluntar la ISU Argeş

Programul național de recrutare a voluntarilor «Salvator din pasiune» a început în 2016. Înscrierile și recrutările se fac, de regulă, anual. Cel mai tânăr voluntar de la ISU Argeș are 16 ani. Cei care vor să devină voluntari specializați în acordarea primului ajuror, descarcerare sau misiuni de stingere a incendiilor vor parcurge un ciclu de pregătire în urma căruia vor putea participa la activitățile inspectoratelor de urgență. Cursurile necesare a fi parcurse sunt cursul introductiv de 24 ore, cursul de prim ajutor de bază – 40 ore, cursul de prim ajutor calificat – 160 ore și cursul de stingere a incendiilor – 48 ore.