Între însemnările marelui cărturar, geograf, Ion Simionescu, din volumul „Orașe din România”, apărut în 1925, admiram descrierea unui peisaj pe care îl descoperă privind spre răsărit, de pe un „tăpșan” din Pitești, culmile dealurilor de peste Argeș:
„Orașul e în primul rând favorizat de natură. De sus, din foișor, sau chiar de pe tăpșanul cu case care se ridică îndărătul bisericii Sf.Ilie, se aprinde o largă scenă cu variate tablouri. Jos sclipesc apele și prundișurile Argeșului, încadrate când în verdele argintiu al sălciilor, când în verdele întunecat al aninișului. În față, spre răsărit, e culmea dealurilor de la Florica , numai vii, grădini și sprâncene păduroase, printre care sunt presărate pete roșii, albe, ale vilelor cochete ori caselor mai modeste. Valea Mosellei nu e mai încântătoare decât această parte din Valea Argeșului”.
Renumită zonă viticolă franceză (nord-est), denumită „Valea vinului”, vreau să fiu bine înțeles încă de la început; conținutul acestor rânduri nu au în vedere, în mod expres localitatea Ștefănești-Argeș, pe care o folosesc numai pentru a generaliza o situație întâlnită aproape peste tot la nivel național, urmare a uneia dintre emisiunile „Subiect de presă”. Edilul orașului Ștefănești anunță câteva din cele 40 de obiective pentru care se vor cheltui fonduri PNRR, de altfel, deosebit de importante. Nu le-a nominalizat pe toate (creșe, dispensar, gaze), dar mă îndoiesc ca între cele 40 proiecte să fie câteva cu obiectivul „Culmea dealurilor de la Florica, numai vii”. Dacă greșesc, (bine ar fi), îmi cer scuze!
Redau exemplul Ștefăneștilor, cu cele 40 de proiecte deja contractate, pentru a mă întreba, de ce oare, în majoritatea localităților țării, multe cu terenurile din jur părăsite, devenite pârloagă, cu tufe și mărăcinișuri, nu se consideră această stare de lucruri obiective de „primă prioritate”?
Citește și Pastila de frumos. Prinţul Charles şi florile Transilvaniei
În ceea ce privește Ștefăneștiul și versanții care se întind până spre Topoloveni, începuturi sunt, și am putea cita numele unor pionieri cu inițiativă, între care domnii Procopiu, Stănescu, Boțârcă, Mărășoiu. Numai că s-ar impune un Proiect complex, care ar putea profita de expertiza de specialitate pe care o poate asigura unitatea de profil, fostă Stațiune Viti-vinicolă, actualul Institut de Biotehnologii horticole, deținător, între altele, a Colecției Naționale a Sortimentului de Vițe Nobile, inclusiv un fost renumit Combinat de Vinificație.
S-ar putea arunca o privire în Podgoria Drăgășani, unde revitalizarea a început cu construirea unui drum moderat pe la mijlocul coastelor înmărăcinate și apoi a unei rețele laterale, care a asigurat pătrunderea și înjghebarea, stânga-dreapta, a unor inițiative devenite deja de succes.
Sunt convins că ambițiosul edil din Ștefănești și sperăm cât mai mulți oameni de inițiativă din zonele cu terenurile – pârloagă, să înscrie pe agenda de lucru în primul rând viața economică a comunităților, din care, în mod firesc, decurg toate celelalte.
Așteptăm, cum se spune, „provincia”, iar la Ștefănești o Vale a Masselei, în coasta Piteștiului, o splendidă și ispititoare ambianță viti-vinicolă a istoricului domeniu Florica”.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Umbre ale Simfoniei Lalelelor, necunoscute de marele public
0 Comentarii