Web Analytics
scris miercuri, 22.11.2023

Pastila de frumos. O ţară bogată cu ţărani bogaţi (II)

Are cuvântul, în continuare, publicistul Corneliu Leu, care descrie, cu detalii, modul de organizare și funcționare a cooperativei pomicole „Pelion”, din Zagora, Grecia.
„… Sunt 650 de familii în Zagora, având, în medie, cam opt hectare în proprietate. Dintre acestea, cam o sută se ocupă singure de desfacerea produselor lor, iar 550 își cultivă personal și independent fermele, dar, pentru distribuirea în condiții moderne a mărfii în mari cantități și la mari distanțe, s-au asociat într-o cooperativă de desfacere, veche, temeinică și bazată pe criterii de respect pentru proprietatea și inițiativa fiecăruia. O cooperativă organizată încă de la începutul secolului (legea greacă a cooperației datează din 1915, iar cooperativa „Pelion” din Zagora s-a înființat în 1916) și în care oamenii se ajută reciproc numai în privința vânzării produselor, munca la fermă, dezvoltarea ei, modernizarea și rezultatele ei fiind o problemă de drept absolut al fiecărei familii, a hărniciei și inițiativelor ei. Iar oamenii au mereu inițiative. Culturi noi apar și se dezvoltă, pământul, nu prea comod ca așezare, capătă mereu valențe noi, fermele își fac surprize una alteia progresând, găsind noi resurse, adăugând culturi de nuci, de castane, de măslini și, în ultima vreme, de kiwi.

Pastila de frumos. O ţară bogată cu ţărani bogaţi (II)

Și totul la dimensiunile unui sat: 3.000 de oameni pe 8.000 de hectare – fermele medii, cum am spus, de cca. opt hectare fiecare, livrând în medie cooperativei patruzeci de tone de mere pe an, iar aceasta zbătându-se să găsească locurile de vânzare cu cea mai mare căutare, în care să obțină prețuri cât mai bune, cu care să îi recompenseze pe cooperatori.
Da, cooperatori în adevăratul înțeles al cuvântului, adică oameni care să coopereze între ei pe criterii de libertate și egalitate, având unicul scop al valorificării cât mai bune a muncii lor, care prinde rod în zeci de milioane de mere anual.
Am văzut asemenea sisteme cooperatiste în toată Europa și le-am studiat structurile, tocmai încercând să le descriu.

Pentru că, de fapt, nu interesează atât de mult o formă sau alta, o convingere politică sau alta, o credință confesională sau alta, pentru a se realiza progresul. Ci interesează funcționarea cu succes a acelor instituții democratice, în jurul cărora, prin tradiția lor, țăranii au învățat să se unească.
Funcționând bine și stabil, în libertate deplină și cu toată atenția concentrată spre progres, aceste instituții democratice, chiar dacă sunt concurente sau mai ales dacă sunt concurente, produc acea emulație în organizarea tot mai bună a producătorilor agricoli. Importantă pentru prosperitate este funcționarea naturală a acestor instituții democratice, în scopul cinstit, al într-ajutorării conform tradiției familiei țărănești stăpâne pe bucata ei de pământ…
În Grecia, legea prevede întinderea unei cooperative cel mult la dimensiunile unei comune. Spre a nu se ajunge la cine știe ce tendințe de centralizare sau monopol, localitatea poate avea mai multe cooperative, dar cooperativa nu se poate extinde peste limitele teritoriale ale acesteia”.
Va urma.
Dr. ing. Ilarie Isac

Citește și Pastila de frumos. O ţară bogată cu ţărani bogaţi

Citește și Pastila de frumos. Reorganizarea învăţământului agricol

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Fost primar fără poartă-n casă

Liviu Țâroiu nu a prins un loc în viitorul Consiliu Local al Câmpulungului, dar are ce să facă la pensie. Ca să omoare timpul și canicula s-a băgat...