Constrâns de spațiul editorial - și așa frecvent depășit, cu bunăvoința distinsei redacții a „Jurnalului de Argeș”, în edițiile trecute am amintit doar despre Expo Parc, fără a consemna numeroase alte „urme” lăsate pe acest pământ de harul arhitectului peisagist care a fost Gh. Pacea. Doresc să fac câteva dezvoltări. Expo Parcul, înlocuind o mlaștină, și-a luat numele, în afară de rozarium, de la cele 200 varietăți de trandafiri expuse, și de la o interesantă colecție de garduri vii, respectiv de plante pretabile pentru această folosință, modele de inspirație pentru marele public (subliniem deosebita aplecare a maestrului către acest element peisagistic). Mai trebuie remarcat în Expo Parc „rocăria” care a fost și numeroasele exemplare de „Arborele lalea”.
Despre acest arbore, care ar trebui pus în valoare în „Orașul lalelelor”, din propria-mi observație, pot afirma că nu-și poate etala denumirea, respectiv flori mari, asemănătoare lalelelor, din pricina solului sărac pe care este amplasat în Pitești. Într-un editorial trecut am consemnat prezenta, pornind de la Teatrul „Al. Davila” până la Biserica „Sf. Gheorghe”, a 28 de asemenea arbori, neremarcați din cauza florilor mici. La liceul din Geoagiu, Hunedoara, acolo unde mi-am încheiat studiile medii, pe un sol profund, mănos, pe Valea Mureșului, am admirat, în parcul din incintă, 5 arbori monumentali, cu coroanele pline de adevărate lalele. Este și motivul pentru care inginerul Pacea i-a răspândit în Pitești.
În aceeași notă, în Egipt, la Cairo, pe vremea președintelui Sadat, i s-a oferit României amenajarea unui concept peisagistic original în Expoziția Pace Internațională. A fost ales, pentru a o realiza, Gheorghe Pacea. A făcut o deplasare prospectivă la Cairo; a gândit a’ la Brâncuși, o „Masă a tăcerii” din arbuști ornamentali. Îmi amintesc cazna de a găsi o iarbă, gen pin, care să reziste la climatul arid al Egiptului, pentru realizarea unei peluze de 1.000 mp. A găsit soluția, și cu un avion special a transportat toate materialele necesare, inclusiv câteva segmente-ceramică, prelucrate la Curtea de Argeș, constituind Coloana infinitului. Obiectiv apreciat, remarcat și în presa românească a timpului. Principala urmă o constituie însă supranumele de „Oraș al lalelelor” pe care îl poartă Piteștiul.
Citește și Pastila de frumos. Valea Mosellei şi… priorităţile fondurilor din PNRR
L-am cunoscut, după cum am mai amintit, în 1970, când a început colaborarea noastră - sprijinindu-mă la Stațiunea de Cercetări Pomicole Voinești-Dâmbovița, pentru fondarea unui mic parc, de incintă, cu majoritatea materialului dendrologic de la Pitești. Venit din Franța, după un stagiu de 9 luni (1969), i-am facilitat d-lui Pacea o documentație cu amenajări peisagiste de vârf, încântătoare, între care peluzele din jurul Palatului Versailles, arhipline de lalele. Scoaterea lalelelor în spațiul verde public din Pitești, în toamna 1972, fără a deține o probă materială expresă, prin simpla supoziție logică, cred a avea o legătură cu această împrejurare, mai ales că dl. Pacea a avut aceeași funcție în administrație încă din 1966. Și de aici, la inspirația d-lui Pacea de a concepe Simfonia Lalelelor, manifestare pentru care îl consider cofondator. Trebuie să amintesc, maestrul și-a lăsat o urmă „omenească”, un discipol, ing. horticol Vladimir Covaliu. În jurul a numeroase locuințe din Pitești, din Argeș, și din întreaga țară, este prezentă concepția de amenajare „Covaliu”, care, împreună cu câteva lucrătoare, a pus-o în operă cu mare măiestrie. Am coborât „oleacă” în trecut, evocând oameni și fapte, incitat de unele începuturi de bun augur, remarcate în această toamnă la intrarea dinspre Podul Viilor și prin unele pete atrăgătoare de culoare din oraș. Dovadă că se poate, îi așteptăm pe actualii „arhitecți” ai spațiului verde să-i depășească pe cei amintiți. Piteștiul are nevoie de împliniri pe toate planurile, iar actuala baghetă de la Primărie dovedește că a ales o partitură înțeleaptă, spre înălțimi, precum „Oda Bucuriei”. Succes!
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Bujorul – legiferat floare naţională
0 Comentarii