Web Analytics
scris sâmbătă, 30.03.2024

Paștele catolic, sărbătorit pe 31 martie. Tradiții și obiceiuri de Înviere

Credincioşii catolici sărbătoresc duminică Paștele, sărbătoare sfântă a luminii. Duminica Învierii înseamnă un moment de reîntoarcere la tradiții, la origini și la obiceiurile vechi de sute de ani.

Paștele catolic, sărbătorit pe 31 martie. Tradiții și obiceiuri de Înviere

Citește și: Trecem la ora de vară în această noapte: ceasurile se dau înainte cu o oră. Anunţul CFR Călători despre cum vor funcţiona trenurile


Pentru catolici, Paștele este cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. Catolicii încep pregătirea pentru Paște cu Postul Mare, care începe în Miercurea Cenușii și durează 40 de zile, amintind de perioada petrecută de Isus în post și rugăciune înainte de cruce. Săptămâna Mare, care începe cu Duminica Floriilor și se încheie cu Duminica de Paști, marchează cele mai importante evenimente din viața lui Isus, inclusiv Cina cea de Taină, răstignirea și Învierea. Sfânta Liturghie de Vigilia Pascală, care are loc în noaptea de Sâmbăta Mare, este cea mai importantă liturghie din întregul an pentru catolici. În timpul acestei Liturghii, noii membri sunt primiți în Biserică prin sacramentul Botezului, al Confirmării și al Sfintei Împărtășanii.

Citește și: O poveste romantică la teatrul din Pitești: „Steaua fără nume”


Paștele catolic este o sărbătoare plină de semnificație. Duminica Învierii înseamnă un moment de reîntoarcere la tradiții, la origini și la obiceiurile vechi de sute de ani. Cel mai cunoscut obicei este mersul la stropit, o tradiție respectată de ani de zile cu sfințenie. Obiceiul este originar din Germania, dar ardelenii l-au adoptat şi chiar i-au adus îmbunătăţiri. În primele două zile de Paște, toate fetele îi așteaptă pe băieți la stropit. Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în toate satele din Ardeal, dar și în Ungaria. La începutul tradiției, fetele erau stropite cu apă rece, dar acum ele primesc stropi de parfum din partea băieților. Obiceiul este simbolizat ca beatitudinea și este considerat o binecuvântare și o urare de noroc.
Copiii merg și ei la stropit de sărbători, dar pe lângă folosirea parfumului ei spun și o poezie pentru a fi recompensați cu ouă roșii și alte bunătăți de Paște. Conform tradiției, apa este simbolul purificării încă din precreștinism, iar în multe sate a apărut obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele populate cu nemți. O altă tradiţie în ziua de Paşte este încondeierea și dăruirea ouălor roșii. Această tradiție simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.

Citește și: Imagini de la slujba de reînhumare a Principelui Regent Nicolae al României


Pe vremuri, băieții din satele transilvănene împodobeau brazii cu panglici colorate în Sâmbăta Patimilor, iar seara, tinerii mergeau în curțile fetelor cu crengi de brad înfășurate cu panglici. Totodată, creştinii catolici obișnuiesc să lipsească abțibilduri cu iepurași, puișori sau alte elemente de Paște pe ouăle proaspet vopsite. Acest obicei a fost preluat de-a lungul anilor și de creștini-ortodocși pentru a oferi mai multă culoare sărbătorilor pascale. Duminica dimineața, înainte de micul dejun, membrii familiei își spală fețele cu apă dintr-un pahar sau un bol în care au pus un ou roșu și o monedă, pentru a atrage sănătatea, bogăția și frumusețea pe tot parcursul anului.

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *