“Anul 2019 readuce în atenția opiniei publice controversatul subiect al înființării Parcului Național Munții Făgăraș. Reamintim în acest context faptul că la finalul anului 2016, fără o minimă consultare publică, Guvernul României, la acea dată condus de premierul Dacian Cioloș, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, condus de ministrul Cristiana Pașca Palmer, a aprobat Memorandumul privind inițierea procesului de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș. Conform documentului oficial, Munții Făgăraș dețin o suprafață de 200.000 ha și acoperă suprafața a 128 de localități în care trăiesc 73.000 de locuitori din județele Brașov, Sibiu, Vâlcea și Argeș. Demersul autorităților vizează declararea masivului muntos arie naturală protejată, care, împreună cu zonele adiacente – Parcul Național Bucegi, Parcul Național Piatra Craiului, Munții Leaota și Iezer-Păpușa – să creeze cea mai întinsă zonă de sălbăticie din Europa sau, mai plastic, un Yellowstone european.
În luna mai a acestui an, la inițiativa Fundaţiei Conservation Carpathia – un ONG de mediu cu acționariat străin – care deține deja mii de hectare de teren în Parcul Național Piatra Craiului și în zona culoarului Rucăr-Bran, au avut loc întâlniri cu reprezentanți ai comunităților locale din Țara Făgărașului și din județele Vâlcea și Argeș, în încercarea de a duce la îndeplinire planul de creare efectivă a Parcului Național Munții Făgăraș. Scopul declarat al inițiatorilor proiectului este acela de pune sub protecție pădurile naturale virgine și cvasivirgine ale zonei și de a conserva biodiversitatea, habitatele și speciile sălbatice. Efectele imediate ale unui astfel de demers sunt legate de restrângerea activităților economice în zona protejată, cu imense costuri sociale și economice pentru locuitorii comunităților din zonă.
Proiectul înfiinţării Parcului Național Munții Făgăraș a fost vehement contestat la întâlnirile propuse de ONG-ul amintit cu reprezentanții comunităților locale din Brașov, Sibiu, Vâlcea și Argeș, care au denunțat Memorandumul din anul 2016 și și-au exprimat dezacordul total atât față de conținutul acestuia, cât și în raport cu modalitatea total netransparentă în care el a fost adoptat.
***
În acest context, mediul de afaceri argeșean și societatea civilă se alătură reprezentanților comunităților din localitățile din nordul județului direct vizate de proiect și condamnă cu vehemență intenția de a crea Parcul Național Munții Făgăraș din următoarele considerente:
– Aproximativ un sfert din teritoriul României se află deja sub statut de protecție sub diferite forme – arii protejate, situri, parcuri naționale – cu restricții dure pentru activitățile economice, ceea ce înseamnă că fundamentalismul ecologic are rădăcini bine fixate, iar România nu poate fi acuzată nici în prezent de neglijarea aspectelor de mediu și biodiversitate;
– Crearea Parcului Național Munții Făgăraș poate aduce grave deservicii cetățenilor din cele 128 de localități vizate: eliminarea pășunatului în zona alpină, interzicerea vânatului și a pescuitului de agrement, interzicerea utilizării resurselor locale pentru încălzit și constucții etc., toate conduc la dispariția activităților de tradiție milenară pentru comunele subcarpatice, ceea ce, implicit, poate genera depopulare sau chiar dispariția unor comunități locale;
– Într-o arie protejată, activitatea economică este redusă la minimum sau chiar eliminată, ceea ce înseamnă blocarea proiectelor de amenajare a drumurilor și de construire de pensiuni turistice, în condițiile în care nici în prezent oferta nu satisfice pe deplin cererea turistică și calitatea infrastructurii este deplorabilă – a se vedea situația Transfăgărășanului, cel mai frumos drum din lume, care și astăzi stă în prizonierat nouă luni pe an din neputința sau reaua voință a autorităților de a-l consolida și a construi câteva copertine de protecție;
– Ambițiosul proiect ”Ski în Transfăgărășan” poate fi astfel trimis automat spre lada de gunoi a istoriei, cu eticheta ”clasat: nesustenabil”, asta în condiţiile în care Austria şi Elveția – ţări bine reprezentate în acţionariatul ONG-ului direct interesat de proiect – au zeci, chiar sute de km de pârtii și instalații de transport pentru sporturile de iarnă. Munții Făgăraș – singura zonă din România cu zăpadă timp de peste șase luni pe an și potențial imens pentru crearea pârtiilor de schi – vor fi ținuți astfel în conservare, iar românii vor fi poftiți să rotunjească cifrele turismului internațional în afara țării;
– O întrebare-cheie scapă, mai mult sau mai puțin întâmplător, din atenția decidenților în toată această ecuație: ce se va întâmpla oare cu enormele resurse ale solului și subsolului din zona Parcului Național Munții Făgăraș? În grija cui este lăsată avuția țării, roca muntoasă de o valoare inestimabilă sau metalele rare care există în zonă? Oare asta să fie miza filantropiei?
– Faptul că în prezent zona Munților Făgăraș păstrează păduri virgine, o biodiversitate unică în Europa și peisaje despre care însuși Papa Francisc a afirmat că sunt cele mai frumoase din câte a văzut vreodată, e o dovadă vie a faptului că românii știu să conviețuiască cu natura, chiar și fără ajutorul ONG-urilor străine!
Pe această cale, condamnăm ferm Memorandumul de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș și solicităm autorităților publice să facă demersuri pentru denunțarea acestuia și pentru susținerea intereselor comunităților locale în direcția atragerii de investiții, și nu a limitării activităților de tradiție milenară și a eforturilor de dezvoltare socială și economică”.
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş
