#  Condamnat în primă instanţă la doi ani şi opt luni de închisoare, omul de afaceri piteştean susţine că prevederile legale incriminatorii sunt neclare

Procesul pentru fapte de corupţie în care sunt implicaţi Gelu Mujea, fost director general la Apă Canal Piteşti, şi oamenii de afaceri Constantin Pănescu şi Paul Zamfir, a ajuns la faza apelului, dosarul intrând în acest an pe rolul Curţii de Apel Piteşti. În primă instanţă, la Tribunal, cei trei au primit condamnări la ani de închisoare, executarea pedepselor fiind suspendată sub supraveghere. Dincolo de şansa unei hotărâri favorabile la finalul procesului, Pănescu mizează şi pe decizii ale Curţii Constituţionale. Astfel, el a sesizat de mai multe ori instituţia care se ocupă cu verificarea legalităţii normelor juridice, însă până acum nu a primit rezultat favorabil.

La finalul anului trecut, în decembrie, atunci când judecătorii de la Tribunalul Argeş amânaseră pronunţarea, Constantin Pănescu a făcut o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale. El a invocat neconstituţionalitatea articolului 13.2 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cel care prevede următoarele: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”. Asta în condiţiile în care maximul sancţiunii este de cinci ani.
Magistraţii de la Tribunal au înaintat cererea celor de la Curtea Constituţională (la doar o săptămână apoi, a venit şi sentinţa în cauză: Gelu Mujea, trei ani de închisoare cu suspendare, iar patronii de la Selca SA, Constantin Pănescu şi Paul Zamfir, câte doi ani şi opt luni). Pănescu a motivat excepţia de neconstituţionalitate a articolului din Legea 78 prin aceea că, citez, „sintagma «un folos necuvenit» lipseşte de claritate, previzibilitate şi accesibilitate norma de incriminare”, susţinând că nu se ia în considerare faptul “dacă funcţionarul public sau o altă persoană a urmărit obţinerea unui folos de către el sau o altă persoană”, concluzionând că fapta prevăzută de lege “poate fi încadrată în mod arbitrar în două norme de incriminare distincte, cu pedepse şi tratamente diferite, aşa încât infracţiunea nu mai este reglementată de lege, ci de către magistraţi, aspect ce nu intră în atribuţiile acestora”.
Decizia referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a venit de-abia în această vară şi nu a fost favorabilă autorului cererii de sesizare a Curţii. Judecătorii conduşi de Augustin Zegrean au respins ca neîntemeiată excepţia ridicată de către Pănescu. Printre altele, Curtea Constituţională a invocat chiar instrumente internaţionale de drept care fac referire la „folos necuvenit”, dând exemplu Convenţia penală cu privire la corupţie, adoptată de Consiliul Europei în anul 1999.
În atari condiţii, Constantin Pănescu rămâne doar cu speranţa unei hotărâri mai favorabile în apel.

A făcut „echipă” cu un condamnat bănăţean

Cererea lui Pănescu a avut acelaşi obiect ca şi a numitului Cristian Flaviu Matei, persoană condamnată pentru abuz în serviciu de instanţele din Timiş. La Tribunal a primit trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, iar în apel i s-a redus pedeapsa şi s-a dispus şi suspendarea executării. Matei a cerut casarea hotărârii la Înalta Curte, dar a pierdut.

Dosar pentru 14.000 de euro

Acuzaţiile împotriva celor trei au fost iniţiate în urmă cu patru ani, după ce s-a descoperit faptul că lucrări de reabilitare la sediul central al societăţii Apă Canal 2000 SA Piteşti s-au suprapus şi au avut şi finanţări diferite. Director la Apă era Gelu Mujea, iar execuţia a revenit firmei Selca SA, patronată de Pănescu şi Zamfir. Paguba a fost de 14.000 de euro şi a fost recuperată în timpul procesului chiar de la Constantin Pănescu.
Cătălin Ion Butoiu