# Declară în exclusivitate proprietarul Robert Erbaşu
Retrocedată în 2009, casa lui Liviu Rebreanu de la Valea Mare-Ștefănești, acolo unde scriitorul a scris romanele „Răscoala”, „Jar”, „Gorila” şi „Amândoi” şi unde s-a stins în 1944, este într-o stare gravă de degradare de foarte mulţi ani. Actualul proprietar, omul de afaceri Robert Erbaşu, căruia i-a fost retrocedată casa în 2009, spune că a început încă din 2011 demersurile pentru a reabilita casa, dar că, la vremea respectivă, legislaţia şi procedurile greoaie au întârziat începerea lucrărilor.

Casa de la Valea Mare a fost cumpărată de către Liviu Rebreanu în 1930. În aprilie 1945, la aproape opt luni de la moartea marelui romancier, casa a fost cumpărată de către doctorul Ion Erbaşu (bunicul actualului proprietar) de la Fanny Liviu Rebreanu şi Florica Vasilescu Rebreanu, soţia şi respectiv fiica marelui romancier. Ion Erbaşu a fost însă expropriat de comunişti în 1950, iar în 1969 locuinţa a fost declarată casă memorială. Casa a fost retrocedată în 2009 omului de afaceri Robert Erbaşu şi s-a închis pentru vizitatori în 2013.
Pentru a afla mai multe despre planurile de reabilitare ale Casei Rebreanu și despre viitorul acesteia, am stat de vorbă chiar cu actualul proprietar, omul de afaceri Robert Erbașu.
# În ce stare aţi găsit Casa Rebreanu când aţi preluat-o în 2009 şi în ce stare este casa acum, după 8 ani?
– Într-o stare asemănătoare cu cea prezentă. Nu tencuiala exterioară face diferența la structura unei case. Aici nu vreau sa intru în multe amănunte, pentru că cei 40 de ani de comunism și încă 19 ani de la Revoluție și-au pus amprenta puternic asupra structurii casei.

„Un imobil se autorizează mai ușor de la zero decât să se restaureze”

# Aţi început încă din 2011 demersurile pentru a reabilita casa. Ce a întârziat începerea lucrărilor?
– Procedurile durează foarte mult, aceasta din cauza avizelor ce trebuie obținute în vederea autorizării lucrărilor de reparație și consolidare. Cu siguranță că un imobil se autorizează mai ușor de la zero decât să se restaureze.
# Cât de mult a afectat decesul arhitectului Alexandru Mulţescu, cel care s-a ocupat inițial de proiect, evoluţia proiectului de reabilitare a Casei Rebreanu?
– Decesul marelui arhitect Mulțescu a făcut imposibilă ducerea la îndeplinire a obținerii autorizației de reparație. Domnul Mulțescu nu folosea computerul la elaborarea proiectelor și astfel tot ce s-a obținut cu greu în urma colaborării cu domnia sa trebuie astăzi reluat de la aproape zero, ca și cum nu ar fi existat vreodată munca de 3 ani a întreg colectivului, proiect rezistență, instalații și expertize tehnice de specialitate care și-au pierdut valabilitatea.
# Din informaţiile pe care le deţin, aţi început colaborarea cu un arhitect din Piteşti, iar acesta va relua documentaţia. Concret, cât estimaţi că va mai dura până vor începe efectiv lucrările de reabilitare? Ar putea fi Casa Rebreanu reabilitată până la sfârşitul lui 2018?
– Lucrul a început cu un colectiv de arhitecți tineri și foarte ambiţioşi, conduşi de către domnul arhitect Dumitrescu care mi-au demonstrat că dețin soluții de proiectare moderne. Însă în afara cunoștinţelor lor în domeniu, aceștia trebuie să aduca din afara cabinetului de arhitectură colaboratori de specialitate pentru partea de monumente în vederea actualizării avizului favorabil de la Ministerul Culturii.
Lucrările sunt în fază incipientă. Primăria Ștefănești, care a înțeles eforturile personale de reabilitare, mi-a eliberat un nou certificat de urbanism în vederea restaurarii imobilului în termen legal, ceea ce mi-a dat un impuls pentru urgentarea lucrărilor și m-a făcut totodată să înțeleg că autoritățile locale sprijină demersul meu.
Suntem în faza în care se reiau expertizele tehnice de specialitate în vederea elaborării soluțiilor de consolidare. Am convingerea că sfârșitul anului 2018 ne va găsi cu lucrările începute și de ce nu și terminate.

„Nu am primit nicio propunere de la autoritățile din Argeș pentru realizarea unui parteneriat public-privat pentru reabilitarea Casei Rebreanu”

# Cât ar costa lucrările de reabilitare a Casei Rebreanu?
– Ca și cost total, este greu de preconizat, neavând un proiect finalizat. Însă din experienţele anterioare,  de foarte multe ori un imobil similar are costuri de restaurare și consolidare comparabile cu construcția unui imobil echivalent de la zero. Casa, de fapt cele două corpuri de casă, nu au suprafețe generoase, ceea ce mă îndeamnă să cred că aceste costuri, fără curtea și împrejmuirile imobilului, vor fi egale cu cele ale unui imobil de 250-300 mp, calculate la valoarea de imobil nou.
# Cât de viabil este un parteneriat public-privat pentru reabilitarea Casei Rebreanu şi introducerea ei în circuitul turistic? Aţi avut discuţii cu Consiliul Judeţean şi Primăria Ştefăneşti în acest sens?
– Nu am avut astfel de discuții cu nicio instituție din Argeș și nici nu am primit astfel de propuneri la care aș fi deschis în calitatea mea de proprietar, însă cadrul legal actual ce reglementeaza astfel de parteneriate face greoaie astfel de colaborări. Ştiu ca aceste parteneriate există și de cele mai multe ori  funcționează.