O știre bombă. Care face pentru prima dată explozie. Duduie, bubuie, trăsnește, trosnește. În afară de noi, nu mai are nimeni în presa românească. În presa mondială. Și „noi” sunt eu și ziarul la care colaborez.
De data asta, mi-a pus Dumnezeu mâna în cap. Am adus cea mai explozivă știre. Istorică, legendară și actuală. O întâmplare de gradul zero. De care nimeni n-a aflat. De care nimeni nu știe. Nici măcar domnul Cristoiu, care le află pe toate, inclusiv găina cu cinci picioare și ouă în muchii. Nici C.T.P. -ul, cel care a pus presa pe roate. Nici Ciuvică, omul fără frică. Nici Turturică sau altă păsărică zburătoare și cântătoare.
În sfârșit, cred că v-am pregătit destul ca să puteți rezista exploziei nelegați la ochi și fără ceară turnată în urechi. Nu este periculos pentru cardiaci. Ba, dimpotrivă, poveste ca asta te unge pe inimă…
Din păcate, o asemenea întâmplare nu are loc nici măcar la o sută de ani odată. Iar tranziția noastră nu are decât douăzeci și doi…
Sâmbătă, 28 iulie. Zi suspendată între campania electorală și cele 16 ore destinate votării. Zi în care propaganda politică este interzisă prin lege. Că mai scapă pe sub lege câte ceva, așa ceva se numește incident minor. Iar excepția confirmă regula. Zi în care liderii politici sunt trimiși la plimbare sau la culcare. Cu lacăt la gură…
Vorba vine, chestia cu lacăt sau cu buzele cusute nu e decât o metaforă. În orice caz, ei nu au voie să se pronunțe în public. Și pe cât se poate, nici să nu se arate.
Dar asta nu e nicio noutate. Dimpotrivă, o veste dogită, năpârlită, jumulită, care dă din coadă la grămadă. Dar niciun ziarist profesionist nu se mulțumește cu atât. Patima și curiozitatea îl împinge să afle, prin orice mijloace, ce se petrece dincolo de porți, de uși și de ferestrele blocate.
Ce fac într-o zi ca asta președintele suspendat, președintele interimar, șeful guvernului? Așa e că nu știți? Mai mult bănuiți. Bănuiți că unul a călătorit, că unul a adormit, că altul și-a pregătit o flacără olimpică. Și că toți și-au repetat discursul pe care îl aveau de ținut a doua zi. Fapte obișnuite în asemenea evenimente. Dar ce n-ați știut și ce n-ați priceput a fost fapta istorică ce va rămâne în cronicile țării, mai ceva decât lupta de la Rovine sau de la Călugăreni sau pacea de la Versailles.
Cine și-ar fi închiput, cine ar fi crezut că Băsescu, Antonescu, Ponta et compania și-au petrecut timpul împreună sub același colț de cer, umăr lângă umăr, ochi în ochi, gură lângă ureche? Poate prin contacte directe, poate prin emisari, oricum sub presiunea momentului și din inspirație divină, liderii noștri s-au hotărât la un armistițiu de pace pentru 24 de ore. Să pună la picioare armele, ambițiile, orgoliile și interesele de partid și personale, pentru binele țării…
S-au întâlnit ultrasecret, într-un colț de aeroport, în travesti, ca să nu fie recunoscuți. Cu rechuzită împrumutată de la operetă și cosmetizați de specialiști de la circul național, care au stat închiși și păziți într-un hambar, pe mâncare, băutură și voie bună…
Se presupune că Băsescu purta o perucă Ludovic al XIV-lea. Antonescu, sabia și armura lui Don Quijote. Ponta, costum de ginere, cu susținere.
Dar asta n-are importanță. Important este pentru ce s-au adunat la sfat și ce au realizat. Este timpul să aflați că s-au urcat cu toții într-un avion cvadrimotor. În afară de cele trei personaje mai sus numite, au luat loc pentru zbor și foștii președinți, de la Iliescu bunăoară la Constantinescu nerămas pe afară. Dar și foști premieri de la Roman cel cu „industria – o grămadă de fiare vechi”, la Stolojan, cel cu programul de dezvoltare zero, de la Văcăroiu cu țoiu, la Ciorbea care vedea luminița de la capătul tunelului, la Radu Vasile, pentru care nimic nu mai era de furat în România cu ciocul mic, la Tăriceanu cu platforma maritimă din jurul Insulei Șerpilor, la MRU cel cu „pe ei, ungurenii mei!”. Lipsea Adrian Năstase, care îi aștepta și pe alții acolo unde este… A fost invitat și Mihai I, fost și poate viitor rege, dar în prezent persoană particulară, pe motiv că arde și pădurea regală, iar majestatea sa are experiență de la incendiile rafinăriilor din Ploiești, bombardate de americani. Dar nu avem informații precise dacă a participat sau nu, fie personal, fie reprezentat de prințul Duda…
Avion mare, cu patru motoare, a survolat zeci de focare de pe sute de hectare de păduri și culturi în flăcări. Știi, oare, cine a fost aruncat din avion, cu parașută sau fără parașută, într-o aprigă dispută?!
Au aterizat întregi și nevătămați, la Cireșica, pe litoral, întâmpinați de Radu Mazăre, în chip de maharajah. Cu o ciurdă de amazoane, aproape goale.
Păduri devastate, munți dezveliți, pante defrișate, păduri uitate, lacuri și bălți secate, baraje surpate, canale înfundate, instalații de irigații abandonate și furate, proiecte inexistente… Niciun președinte, premier, ministru nu e vinovat. Nici măcar o vagă promisiune… Prezidențiabilii, ministeriabilii, parlamentabilii și pușcăriabilii au alte preocupări, alte interese. Iar pacea de o zi s-a încheiat cu spectacolul muierilor aduse de Mazăre, care dau bine din buric, își scutură târtițele și se pregătesc pentru votări.
(Prof. Marin Ioniţă)
0 Comentarii