Web Analytics
scris joi, 13.10.2011

Oameni de onoare, oameni de oroare

O să povestesc o istorioară, cu speranța, poate nu deșartă, că va înțelege ceva și Mircea Andrei din aceasta. E cam veche, ce e drept, din vremea când șeful actual al PDL-Argeș nu era nici în politică, nici multimilionar în euro. Prin toamna lui 1995 l-am cunoscut pentru prima dată pe Traian Băsescu. Era atunci doar deputat, într-o opoziție grea, cu mastodontul PDSR aflat la putere. Venise în Pitești la o întrunire și am profitat de ocazie pentru a realiza împreună un interviu. La acea vreme, un deputat PDSR de Argeș, Iulian Nistor, purta sâmbetele jurnaliștilor cu procese de calomnie. Și am constatat că Traian Băsescu îl știa destul de bine, ba mai mult, în stilul caracteristic, a spus în interviu că pe Iulian Nistor l-ar trage în țeapă în Piața Milea, atât de mult rău a făcut țării el și partidul său. Acesta a fost și titlul dat pe prima pagină. Imediat m-am trezit dat în judecată de deputat și acuzat de… complicitate la instigare la un omor deosebit de grav. Declarații la Poliție, tam-tam, ce să spun, mă vedeam deja legat și băgat la zdup. Necazul este că pierdusem și caseta cu înregistrarea interviului cu Băsescu, deci puteam fi o victimă sigură dacă acesta nu mai recunoștea că a rostit amintita frază. Între timp, acesta devenise ministrul Transporturilor, deci mă gândeam că este și mai greu de abordat, pentru a-i spune necazul prin care trec. Norocul a făcut ca Traian Băsescu să revină destul de repede la Pitești și ca ministru, pentru o emisiune TV. L-am așteptat, cu teama că nici nu-și va aminti măcar despre ce e vorba. Nu numai că și-a amintit, dar am rămas impresionat de maniera în care a acționat. Aflând că pierdusem caseta cu înregistrarea interviului, a început să râdă și mi-a spus că n-am de ce mă teme. Nu doar că a recunoscut ce a zis despre Nistor, dar a luat și o hârtie, în care a scris negru pe alb și a semnat că își menține declarația. Mai mult, mi-a dat și două numere de telefon, pe care să-l caut în caz că am probleme. Țin minte foarte clar ce mi-a spus la final: „Un om politic n-are onoare când hărțuiește ziariștii prin instanțe. Dovedește că e mic, când face asta”. Aveam să aflu ulterior că Băsescu a mers până la capăt și a răspuns tot în favoarea mea, chiar când Poliția i-a bubuit acasă în poartă, ministru fiind, pentru a da o declarație. Evident că după toată povestea, Iulian Nistor și-a retras plângerea, cu coada între picioare. Dar sunt convins că și astăzi, când este președinte, dacă aș avea posibilitatea să-l reîntâlnesc, Traian Băsescu și-ar aminti povestioara de care am vorbit. Istoria e făcută parcă să se repete. Astăzi, ziarul la care lucrez este hărțuit prin procese de un alt parlamentar. Însuși președintele PDL-Argeș, senatorul Mircea Andrei, specializat ca avocat în apărarea foarte marilor infractori, s-a simțit lezat că nu-i cântăm ca toată lumea în strună și ne-a dat în judecată. Ba mai mult, vrea să mute procesele prin toată țara, ca să ne intre bine în cap cu ce podoabă de senator avem de-a face. Nu ne temem, că n-avem de ce. Istoria pedepsește astfel de oameni. Ironia face ca Andrei să fie chiar în partidul construit de Băsescu. Este singurul lucru care îi leagă, iar în rest, mai nimic. În niciun caz onoarea…
Mihai BĂDESCU

Oameni de onoare, oameni de oroare

P.S. Ultimul raport Freedom House, privind libertatea presei, a retrogradat România la acest capitol, din cauza sumelor exorbitante pe care politicienii le cer prin procese instituțiilor mass-media, fapt apreciat în raport ca fiind un mijloc de intimidare și de pauperizare a presei. Acesta este contextul în care senatorul Mircea Andrei ne cere circa 10 miliarde lei vechi, în procesele de care am pomenit.

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită