# Cristi Nica, luminist, despre Nicolae Poghirc: „Mi-a băgat mâna în gât (…). N-a fost nimeni care să vină să depună mărturie pentru mine, având în vedere frica de atunci care era în teatru” # Poghirc: „Era prea aproape de mine și l-am împins un pic să se dea deoparte” # Scenograf Cristina Ciucu: „Producția este înlemnită, nu pot lucra cu oameni care sunt înțepeniți de frică” # Poghirc se apără: „Se mai poate întâmpla să mai și țipi. Și președintele Consiliului Județean țipă la oameni”

Articolele din Jurnalul de Argeș care au descris problemele din culisele Teatrului „Davila” au dat curaj și altor angajați să vorbească despre suferințele lor. După ce, în ultimele săptămâni, am prezentat declarațiile mai multor actori care au adus acuzații lui Nicolae Poghirc, unele chiar de hărțuire sexuală, acum alți doi angajați ne-au povestit prin ce au trecut.

Cristi Nica: „Ne-am pomenit că țipă la noi, că luăm banii de pomană de la teatru”

Cristi Nica este maestru de lumini la Teatrul „Alexandru Davila”. Acesta spune că Nicolae Poghirc i-a înfipt mâna în gât și l-a jignit în luna noimebrie 2019, chiar înaintea spectacolului „Fania Fenelon”, regizat de Alexander Hausvater, jucat pe scena teatrului de la Pitești. „Am avut și o plângere făcută la poliție, dar nu penală, pentru că n-am avut martori. N-a fost nimeni care să vină să depună mărturie pentru mine, având în vedere frica din teatru, povestește Cristi Nica. De atunci, Poghirc m-a lăsat în pace, n-am mai avut de-a face cu el. Dar să vă povestesc incidentul din ziua aceea. La 8 dimineața ne-am apucat de muncă, venisem din concediu medical. Nu aveam prea multe idei despre spectacolul acesta și ne-am apucat la 8 dimineața pentru că aveam foarte multe de montat la el. E un spectacol de lumină, cu foarte multe manevre, montări de lumină și am muncit mult cu colegul meu. Am muncit de dimineață până seara, am reușit să îl montăm și făceam repetiție. Dintr-o dată, ne-am pomenit că începe să țipe la noi (Poghirc, n. red.). Nici nu știam că e acolo. Ne-am pomenit că țipă la noi, că luăm banii de pomană de la teatru sau de la stat, ne-a jignit și atunci am zis: «Bine, dacă nu vă convine, asta e!» și am stins lumina, am luat pauză, nu am zis că demisionez. Ne-am pomenit că vine sus, peste noi. Mi-a băgat mâna în gât, am căzut pe niște covoare. Colegul tocmai intrase la baie, el m-a văzut doar când mă ridicam de pe covoarele acelea. Ce a fost? Asta a fost”. Cristi Nica spune că nu a fost rănit în urma căzăturii. „Doar am sunat poliția, a venit și am făcut o plângere în aceeași noapte, dar nu i-am făcut pe penal. Niciodată nu mi-a plăcut scandalul, n-am avut probleme pe unde am fost”, mai spune Cristi Nica.

Nicolae Poghirc, despre căzătura lui Cristi Nica: „Mi-am făcut loc să trec. S-a dat în spate și s-a împiedicat, dar n-a fost o agresiune”

L-am întrebat pe Poghirc cum s-au întâmplat lucrurile în seara în care Cristi Nica susține că Poghirc „i-a băgat mâna în gât”. „Nimic adevărat, nici vorbă. Cel care s-a împiedicat a făcut-o pentru că era prea aproape de mine și l-am împins un pic să se dea deoparte. Era acolo o mochetă și a căzut. Mie mi-a atras atenția Paula Chirilă că luminile nu sunt efectuate conform celor stabilite cu regizorul artistic. Am urcat la ei și le-am reproșat că nu respectă regia de lumini, ceea ce a stabilit Alexander Hausvater. Am urcat la ei și în capul scărilor era respectivul luminist, care era prea aproape. Practic, m-am protejat să nu-mi sufle în nas, cum s-ar zice. Mi-am făcut loc să trec. S-a dat în spate și s-a împiedicat, dar n-a fost o agresiune. Cum l-am jignit? I-am făcut un reproș în baza a ceea ce mi-a spus actrița Paula Chirilă. Dacă nu îți faci treaba, dacă mi-a spus actrița că aia nu este lumină, ce trebuia să fac? Nu trebuia, într-un fel sau altul, să iau măsuri? Trebuia să văd ce se întâmplă, de ce nu sunt luminile așa cum spunea actrița”, declară Poghirc.

Scenograf Cristina Ciucu: „Câte umilințe și violențe au putut îndura cei care nu sunt vizibili și care nu s-au putut exprima!…”

Despre puterea unor angajați de a pleca de la teatru ne-a vorbit însă Cristina Ciucu, scenograf la „Davila”, un profesionist cu studii și 18 ani de experiență, care și-a strigat durerea mai întâi pe Facebook, după ce a distribuit articolul cu dezvăluirile din Jurnalul de Argeș: „Ah, câte ar mai fi de zis din culisele producției! Câte umilințe și violențe au putut îndura cei care nu sunt vizibili și care nu s-au putut exprima. Cei din umbră, artizanii din atelierele de producție și cei din spatele culiselor – croitorii, tapițerii, luminiștii, sunetiștii, mașiniștii, pictorii, cabinierele, femeile de serviciu etc. Mulți dintre ei, în toți acești trei ani, au decis să plece, nu au putut să se lupte cu nedreptatea, erau prea nesemnificativi, iar situația îi depășea. Teatrul a pierdut oameni care-și iubeau meseria, care trudeau pentru scenă de ani de zile, aveau experiență (…)”, a postat Cristina Ciucu la articolul Jurnalului cu acuzațiile sexuale aduse lui Poghirc.
Cristina Ciucu este și profesor la Liceul de Arte „Dinu Lipatti” și ne-a povestit câteva dintre scenele marca Poghirc și care au determinat-o să renunțe pentru o perioadă la teatru, acolo unde spune că nu va mai călca dacă acesta va reveni în funcție. „Eu, ca scenograf, prin prisma meseriei mele, lucrez cu tot ce înseamnă structura teatrului, plecând de la șeful cel mare până la ultimul om din teatru, un om care este necesar în acest schelet al teatrului, astfel încât cunosc Teatrul „Davila”. Eu n-am asistat la o chestie conflictuală între mine și el. Am asistat la lucruri care erau strigătoare la cer. În nicio instituție nu ar trebui să se permită un asemenea comportament. Urlu pentru femeia de servicu din teatru, nu pentru actori, nu pentru mine, scenograf. La ce umilințe am asistat eu din prima clipă de când l-am cunoscut pe acest domn. (…) Am început să vorbesc când am văzut acel articol (cel cu declarațiile actrițelor care l-au acuzat pe Poghirc de hărțuire sexuală, n. red.). Vorbesc pentru ateliere. Discursul meu nu este pe sexualitate, discursul meu este pentru amărâta de femeie de servicu din teatru, pentru amărâții de la ateliere, unde am fost martor. N-am mai putut să mai intru în ultima producție, când am fost solicitată, și am vrut să-mi dau prima dată demisia, dar am intrat în concediu fără plată, pentru că mi-am dat seama, de la ultimul spectacol, că nu mai aveam cu cine să lucrez. Producția este înlemnită, eu nu pot să lucrez cu oameni care sunt înțepeniți în frică și nu mai am cu cine. (…) Teatrul „Davila” este producător de spectacole. Noi trebuie să avem toate resursele să ne producem propriul spectacol, noi nu difuzăm spectacol, noi producem și producția se face prin ateliere. (…) Nici bruma de funcționare de pe vremea lui Tudor (Sevastian Tudor, fostul director, n.red.) nu mai funcționează, bruma de ateliere pe care o aveam pe vremea d-lui director Tudor. Dl. acesta, Poghirc, a distrus-o, nu mai avem nimic, totul se face prin București. În condițiile în care noi, teatrul din Pitești, nu suntem de proiecte, noi avem ateliere, cu oameni specializați să facă aceste lucruri. Au plecat oamenii din teatru, de la ateliere, și nu a mai angajat pe nimeni, a distrus atelierele, au mai rămas câțiva”, declară scenograful Cristina Ciucu.

Cristina Ciucu: „M-a sunat în acel moment și a început să urle la mine”

Tot ea ne-a povestit și două situații concrete în care a asistat la urletele managerului Poghirc. Prima dintre ele s-a întâmplat în timpul pregătirilor pentru piesa „Romeo și Julieta”, din cauza costumului lui Bebe Cotimanis, care a jucat rolul călugărului. „Atunci a fost prima dată când l-am cunoscut. M-a chemat pe mine și croitoresele. M-am dus cu devizul și atunci a început să urle. De fapt, el face totul prin teroare, să ajungă ca ăla să nu mai miște. La pantaloni, normal intra 1,20, noi pusesem 1, 50 și a început să urle. Nu vă dați seama cum urla. «Cum e posibil? Voi mă mințiți, furați teatrul!». Mă uitam la el și nu îmi dădeam seama ce am mințit, ce am furat. Ionela e croitoreasă la bărbați, la teatrul „Davila”, de ani de zile, croitoreasa artistă, o femeie de o blândețe, omenie, puritate, plus că are probleme mari cu inima. S-a uitat săraca în ochii lui. Cu demnitate, înfricoșată de el, săraca a zis așa: «Dl director, dar este dl. Bebe Cotimanis, el este foarte mare, de aceea am pus 1,50, plus că noi nu avem întărituri speciale, pentru că nu lucrăm cu fabrici de specialitate, eu dublez banda la pantalon sus». Săraca se justifica atât de profesional, tremura toată, îi curgeau lacrimile. Când am văzut că e așa, l-am ocolit pe manager și mi-am făcut treaba întotdeauna ocolindu-l”.
O altă situație povestită de scenograful Cristina Ciucu a avut loc în timpul producției pentru spectacolul „4 Magic”, după ce a făcut o comandă online pentru achiziția unor pantofi de balet. „Era totul trecut în buget, deviz, se știa, găsisem prețurile. Află domnu’ (Poghirc, n. red.) că am făcut comanda online. M-a sunat în acel moment și a început să urle la mine. Am dat telefonul la o parte de la ureche. Era tot arsenalul administrativ de față. «Te dau afară, cum îți permiți?». Acesta e tonul de comunicare al domnului. Vă dați seama că nu m-am dus la el, l-am lasat să urle”, povestește Cristina Ciucu, care, la avanpremiera piesei „4 Magic” a avut mare grijă să nu dea ochii cu Poghirc, după cum ne-a spus.

Nicolae Poghirc: „Probabil că s-a mai ridicat tonul câteodată, dar n-a fost din senin”

Cum comentează Poghirc acuzațiile celor care susțin că acesta a țipat la angajați? „Nu știu dacă am țipat. Probabil că s-a mai ridicat tonul câteodată, dar n-a fost din senin. Au fost reproșuri care s-au adus atunci când am constatat că nu se respectă programul de lucru, standardele. Sigur că, atunci când ai 180 de oameni în subordine, se mai poate întâmpla să mai și țipi. Vorbeam cu președintele Consiliului Județean, care spunea același lucru, că și el țipă la oameni, dar eu nu spun că am țipat, eu spun că s-a întâmplat să ridic tonul de mai multe ori. Asta este, dar când constatam că nu se fac lucrurile așa cum le stabiliserăm prin hotărâri ale Consiliului Administrativ, conform legii ș.a.m.d.”.
Nicolae Poghirc explică și statutul unora dintre cei care au plecat de la teatru, respectiv mașiniștii. Aceștia erau angajați ai Regiei de Administrare a Domeniului Public (din subordinea Consiliului Județean, n.red.) și veneau la teatru în baza unui contract de prestări servicii. „Acolo unde am constatat că acel contract de prestări servicii se execută defectuos, am adus la cunoștința semnatarului contractului, adică a Regiei de Administrare a Domeniului Public. Nu vorbim de mașiniști ai teatrului. Teatrul, nici în momentul de față, nu are angajați mașiniști, că nu sunt posturi. Toți tehnicienii, toți cei de la ateliere despre care vorbiți nu sunt angajați ai teatrului, sunt angajații Domeniului Public, care veneau în baza unui contract de perstări servicii încheiat între teatru și Regia Autonomă a Domeniului Public”, a explicat Nicolae Poghirc. „În rest, cu oamenii de la ateliere, nu știu la cine vă referiți. O cabinieră a fost prinsă furând și a plecat. A furat materiale din teatru. A fost chemată poliția, s-a făcut proces-verbal”, a mai amintit Poghirc.