Nereguli păstrate în implementarea OUG privind „Programul Saligny”

de | 18.09.2021 18:13 | Actualitate, Economie, Home, Politica si Administratie

 

EFOR a citit proiectul de ordin de ministru care reglementează normele de aplicare a OUG privind „Programul Saligny”. Sfertul plin al paharului e că o parte din comentariile noastre s-au regăsit în proiect. Astfel de exemple sunt cele legate de dezvoltarea unei platforme online pentru gestionarea programului, publicarea de date, introducerea unor indicatori de program, introducerea unor mecanisme de renunțare la proiecte în care nu se demarează niciun fel de activitate, sancțiuni etc. Cele ¾ goale din pahar constau în aceea că aspectele esențiale nu au fost rezolvate, pornind de la cel mai important și anume algoritmul de alocare a banilor, ridicând mai multe semne de întrebare chiar decât PNDL 1+2 ale lui Dragnea.

Citește și: Falimentul City Insurance arată noul CARITAS: piața de asigurări RCA din România – adevărată fabrică de bani pentru susținătorii fraudelor

Principalele concluzii:
  • Criteriile de prioritizare a proiectelor. În loc să repare criteriile neclare de la PNDL, Saligny le adâncește și mai tare. Nu se introduce vreun algoritm pentru calcularea ponderii unor criterii, ci pur și simplu se aplică ”cel puțin unul din următoarele criterii de prioritizare”!, întâi pe județ, apoi pentru proiecte. Acestea sunt: date demografice, capacitatea financiară a UAT, ponderea numărului de proiecte în derulare finanțate prin PNDL și indicatori statistici INS, la care se mai adaugă criterii precum populația deservită de obiective sau contribuția proiectului la atingerea obiectivelor generale ale Programului, pentru faza a doua de prioritizare.
    HG 624/2015, aprobată la aproape 2 ani de la intrarea în vigoare a OUG 28/2013 care reglementa PNDL, includea o formulare similară; deci nu există nicio îmbunătățire. Utilizarea unui singur criteriu nu este în niciun caz o soluție care să reducă gradul de subiectivism și clientelism din implementarea unui astfel de proiect. Nu este clar, de exemplu, cum se poate face o alegere obiectivă dacă într-un caz se aplică numărul populației, iar într-un alt caz numărul de proiecte finanțate din PNDL. Criteriul de alocare ar trebui să fie un algoritm, care să ia în calcul toate aceste criterii, nu doar unul izolat.
  • Pentru a asigura coeziunea, există o alocare asigurată pentru toate UAT-urile din țară. De exemplu, o comună are puși deoparte 4 milioane de lei, un oraș 7 milioane de lei, iar un sector 35 de milioane. Tindem să credem că este mai degrabă un mecanism politic clientelar de a mulțumi pe toată lumea și nu un mijloc de a asigura egalitatea de șanse. Faptul că rezervăm anumite sume pentru fiecare UAT poate intra și în conflict cu ideea de prioritizare și competiție.

Citește și: Cercetată de DIICOT, Beatrice Rancea a fost angajată la Teatrul Davila

  • Ca și în cazul PNDL, lista de proiecte se aprobă prin ordin de ministru. Normele nu specifică decât publicarea acestei liste, fără detalii privind aplicarea criteriilor de prioritizare. Pentru a crește transparența programului, ar trebui publicată și o justificare privind modul în care s-au aplicat aceste criterii de prioritizare.
  • Înscrierea în program se face pe baza unei cereri foarte schematice (anexa 1), la care se adaugă devizul general estimativ. Restul de documente sunt depuse după aprobarea listei. Întrebarea pe care ne-o punem este dacă informațiile transmise în primul pas sunt suficient de solide și relevante sau este nevoie de justificări sau documente care pot reflecta mai bine oportunitatea și nevoia proiectului, dincolo de completarea unor simple cifre.
  • Proiectul ignoră total să detalieze informațiile care se vor pune în secțiunea publică a platformei „investitii.mdlpa.ro”. Normele ar trebui să detalieze datele care sunt publicate și formatul acestora. Solicităm ca bazele de date să fie dezvoltate astfel încât să permită exportul în formate precum .csv sau .xls și să respecte principiile open data. Ordinul ar trebui să specifice frecvența cu care se publică aceste date în secțiunea destinată publicului – datele ar trebui publicate cât mai frecvent și cât mai aproape de momentul declarării.
  • Este o oportunitate foarte bună ca demersurile MDLPA să se conjuge cu strategii privind transparența existente sau în aprobare, cum ar fi Strategia Națională Anticorupție sau Planul de Acțiune al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (OGP). Dacă primul se referă la transparentizarea criteriilor de alocare și a datelor, cel de-al doilea include angajamente legate de transparentizarea achizițiilor și publicarea de date deschise. În acest context considerăm că ministerul ar putea organiza o astfel de discuție tehnică în cadrul procesului de elaborare a prezentului ordin, pentru a detalia datele ce urmează a fi publicate

Citește și: Scandal medico-legal în dosarul bărbatului omorât în bătaie de poliţişti la Autogara Sud Piteşti! INML a trimis înapoi raportul de autopsie

  • Notăm ca pozitivă dezvoltarea unei noi structuri care să se ocupe de programul Saligny, fiind și una dintre recomandările mai vechi ale EFOR. Cu toate acestea, rolul și capacitatea sa ar putea fi detaliate în continuare, pentru a ne asigura că își poate exercita atribuțiile corespunzător. Fără capacitate financiară și fără asigurarea personalului care să se ocupe de monitorizarea programului există riscul continuării practicilor de la PNDL. Ne interesează, de exemplu, dacă se vor controla toate proiectele sau doar un eșantion și cum vor verifica angajații ministerului dacă datele din declarații corespund cu realitatea. Nu în ultimul rând, noua structură ar trebui să-și asume un rol solid de a publica analize pornind de la datele existente și de a oferi asistență beneficiarilor pentru dezvoltarea capacității de implementare.
Acest articol este despre: EFOR,ordin de ministru,OUG Anghel Saligny,pndl

Distribuie!

Articol scris de Cristian Vasile

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole

Primul festival românesc la Washington, pe malul Potomacului * România, prezentată timp de două zile în capitala americană cu spectacole de dans și concerte, demonstrații de meșteșuguri tradiționale, ateliere interactive, expoziții și degustări culinare și oenologice
Primul festival românesc la Washington, pe malul Potomacului * România, prezentată timp de două zile în capitala americană cu spectacole de dans și concerte, demonstrații de meșteșuguri tradiționale, ateliere interactive, expoziții și degustări culinare și oenologice

La împlinirea a 25 de ani de la lansarea, în 11 iulie 1997, a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, Ambasada României în SUA și Institutul Cultural Român din New York, împreună cu Consiliul Județean Maramureș și cu sprijinul financiar al Băncii...

Cazul ginerelui corupt, Andrei Stancu, arestat de DNA
Cazul ginerelui corupt, Andrei Stancu, arestat de DNA

Primarul Liviu Poşircă din Vultureşti: ”Firma funcţionează de 30 de ani, ginerele a apărut acum în viaţa fetei mele” Situație jenantă în Poliția Română, după ce un ofițer de Economic cu origini argeșene, dar angajat la București, a făcut maraton de fapte penale, 9 la...