# Fundația Conservation Carpathia, condusă de neamțul Christoph Promberger, a cumpărat pentru conservare 16.000 de hectare de pădure, inclusiv în Argeș, a plantat peste 466.000 de arbori și dorește crearea unei zone protejate cu natură sălbatică de talie mondială în Sudul Carpaților Românești
Într-o Românie în care defrișările ilegale au atins în ultimii zece ani proporții inimaginabile, într-o Românie în care aproape jumătate din lemnul prelucrat a provenit in ultimii ani din tăieri ilegale, într-o Românie în care în fiecare oră autoritățile statului sunt pe mână cu afaceriștii care se îmbogățesc din afaceri de milioane de euro din tăieri ilegale, într-o Românie în care dispar 3 hectare de pădure (conform rapoartelor Greenpeace), ceea ce fac germanul Christoph Promberger (originar din Munchen și stabilit cu familia de două decenii la noi) și echipa sa de la Fundația Conservation Carpathia sună a miracol. Un miracol pentru natură. Fundaţia Conservation Carpathia (FCC), care îşi are sediul în Şinca Nouă, a cumpărat pentru conservare 16.000 de hectare de pădure în România, multe dintre ele în Argeș, investind aproximativ 45 milioane de euro, inclusiv 500 de hectare din terenurile defrişate, unde a început reconstrucţia ecologică, a anunţat într-o conferință de presă la Hotelul Grand Continental din București Christoph Promberger, director executiv şi fondator al fundaţiei. Jurnalul de Argeș, care în ultimii ani a scris zeci și zeci de articole pe tema defrișărilor ilegale, a fost singura publicație din județ invitată la evenimentul media cu o participare extrem de selectă.
„În momentul în care în România va exista un sistem de arii protejate bine administrat şi bine finanţat, noi dăm înapoi statului, cadou, aceste păduri”
„În momentul de faţă, FCC a cumpărat pentru conservare 16.000 de hectare de pădure, investind aproximativ 45 de milioane de euro. A cumpărat inclusiv 500 de hectare din terenurile defrişate, începând de urgenţă reconstrucţia ecologică. Acţiunea FCC este cea mai mare acţiune de acest gen la nivel naţional şi una dintre cele mai importante la nivel european. (…) Noi avem scris în statutul nostru că în momentul în care în România va exista un sistem de arii protejate bine administrat şi bine finanţat, noi dăm înapoi statului, cadou, aceste păduri, pentru că un parc naţional nu trebuie să fie în mâna unui privat, el trebuie să fie naţional”, a precizat Christoph Promberger.
Banii cu care au fost cumpărați pădurile provin de la filantropiști, de la fundații și din programe sprijinite de către Uniunea Europeană. Tot Fundația Conservation Carpathia a plantat în ultimii ani nu mai puțin de 466.330 arbori. 
După cum spunea Christoph Promberger (foto), „România este țara cea mai bogată din Europa ca biodiversitate și în același timp țara ce are cel mai mult de salvat. Ariile protejate sunt foarte importante și în contextul schimbărilor climatice. Din păcate, România este singura țară din Europa în care statul nu a dat niciun ban pentru zonele protejate. România este un caz special și datorită faptului că pădurile sunt concentrate și foarte puțin fragmentate de drumuri. În România trăiesc 30% din carnivorele mari ale Europei. Dorim crearea unei zone protejate de talie mondială în sudul Carpaților românești. Vrem să achiziționăm 67.000 de hectare de păduri și pășuni alpine care să devină zone protejate”.
La rândul său, Mihai Zotta, directorul tehnic al Fundaţiei, revoltat de „dispariţiile misterioase” ale pădurilor şi de „vinovaţii dispăruţi”, a explicat faptul că, la solicitarea FCC, fundaţia a devenit custode zonal în cadrul sitului Natura 2000, Munţii Făgăraş, în luna mai 2011. „Zona de custodie cuprinde Valea Superioară a Dâmboviţei (inclusiv zona din jurul Lacului Pecineagu) şi parţial bazinul Râul Târgului (Lereşti Câmpulung). În bazinul Văii Superioare a Dâmboviţei, în jurul Lacului Pecineagu, în situl Făgăraş constatasem în cursul anului 2010, când am început activitatea ca organizaţie de mediu în zonă, că există (aşa cum se vedea şi pe imagini satelitare de la acea dată) peste 1.700 de hectare de păduri tăiate ilegal sau neconform legislaţiei silvice”, a explicat Mihai Zotta.
Caprele negre din masivul Iezer Păpușa – raportate mai multe pe hârtie ca să se poată obține o cotă de împușcare mai mare!
Rata de dispariție a ţinuturilor salbatice este alarmantă! Este concluzia la care au ajuns cei de la Conservation Carpathia. De aceea proiectul lor se referă și la protejarea și monitorizarea faunei sălbatice și restaurarea ecosistemelor. Atât Barbara, cât și Cristoph Promberger sunt la origini cercetători, Barbara fiind autoarea unor studii științifice dedicate animalelor sălbatice mari, chiar înainte de a se muta în România. Ei știu că natura se poate organiza singură, nefiind nevoie de intervenția oamenilor, atunci când este lăsată să o facă. Odată ajunși în țara noastră s-au lovit însă de teoria criminală a vânătorilor români potrivit cărora doar glonțul poate rezolva dinamica ancestrală a relațiilor dintre animalele sălbatice și asta evident, în interesul strict material al unora. Urși bruni, lupi, râși, capre negre și căprioare roșii locuiesc în pădurile Făgărașului. Zonele de conservare, în special parcurile naționale, stabilite de guvernul român au multe probleme și în domeniul protecției faunei sălbatice amenințate cu decimarea în condițiile în care nu există niciun interes din partea instituțiilor statului precum Direcția de Silvicultură și ITRSV, de a le proteja. FCC a preluat, în urma unei licitații publice și un fond de vânătoare de multe mii de hectare în Argeș, în speranța că va putea oferi o oază de liniște viețuitoarelor sălbatice braconate dar și omorâte cu miile, în mod legal, în pădurile județului nostru. În urma evalăriii populației de capre negre din această toamnă, membrii și voluntarii FCC au constatat la fața locului că populațiile de capre negre din Munții Iezer-Păpușa și Comisu sunt în mare pericol. În urma evaluărilor realizate pe trei fonduri de vânătoare de aici, s-a constat că numărul caprelor negre raportat până în momentul cand Fundaţia Conservation Carpathia s-a implicat în evaluare, era mult prea mare, respectiv între 90 şi 160 de exemplare. Pe parcursul a doar două zile de evaluare, pe fondul de vânătoare Râul Târgului, gestionat de AJVPS Argeș, s-au observat în prima zi 8 exemplare, iar în a doua zi, 14. Pe fondul 21 Izvoarele Dâmboviței, gestionat de FCC, s-au observat 6 capre negre în prima zi și 17 a doua zi. Pe fondul 22 Rucăr, gestionat în prezent de Direcția Silvică Argeș, nu s-a observat nicio capră în ambele zile. De altfel, FCC a semnalat în nenumărate rânduri autorităților că vânătoarea la această specie ar trebui oprită pentru câțiva ani, până când se va observa o creștere constantă. „Suntem convinși că și în alte fonduri cinegetice situația este aceeași. Motivul declarării unui număr mai mare de exemplare? Obținerea unei cote de recoltă (împușcare), neconformă realității, care să aducă venit gestionarului, fapt care duce, în continuare, la scăderea numerică a populațiilor existente. Autoritățile care răspund de gestionarea fondurilor cinegetice au convingerea că acestea pot fi gestionate doar prin împușcare iar această optică dominantă de 20 de ani a dus la decimarea ca
prelor negre, urșilor carpatini și a altor specii!”, spune directorul Mihai Zotta, fost salariat al acestor instituții și cunoscător al situației reale.
România, ţara est-europeană pe suprafaţa căreia se găsesc două treimi din ultimele păduri virgine ale Europei
Conform unui raport al ONG Environmental Investigation Agency (EIA), România este ţara est-europeană pe suprafaţa căreia se găsesc două treimi din ultimele păduri virgine ale Europei, ce adăpostesc cele mai numeroase populaţii de lupi, urşi şi râşi de pe continent. Lemnul acestor păduri este tăiat ilegal şi distribuit apoi sub formă de biocombustibil şi cherestea către cele mai mari lanţuri de magazine ale Europei, susţin reprezentanţii fundaţiei.
Fundația Conservation CARPATHIA (FCC) a fost fondată în 2009, cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare. Acest lucru se face prin cumpărarea terenurilor (până acum proiectul CARPATHIA a investit peste 45 milioane euro în acest sens) și cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecția completă a tuturor elementelor naturale, din bani privați și publici.
Denis Grigorescu, Alina Crângeanu
0 Comentarii