Web Analytics

Musceleanul Theodor Aman, primul artist plastic modern în ţinuturile româneşti

de | 10.11.2011 17:31 | Cultură

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. A luat lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, după care, în 1850 a plecat la Paris. În capitala Franţei a studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling şi François Edouard Picot. A revenit în ţară în anul 1857, afirmându-se deja ca o personalitate cunoscută a penelului.

A fost directorul primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti

Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaş „ca singurul centru artistic în care se aduna elita bucureşteană a timpului”. Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărui director şi prim profesor de pictură a fost. Opera lui Theodor Aman a oscilat între romantism, academism şi impresionism, fără însă a exista o demarcaţie strictă între ele. În ceea ce priveşte tematica abordată de Theodor Aman în lucrările sale menționăm pictura istorică, portretul, scenele orientale şi de gen, peisajul și natura statică. Tehnicile folosite de Theodor Aman pentru realizarea operei sale sunt atât pictura de şevalet, cât şi gravura şi desenul. De asemenea, opera sa se împarte în lucrări de mari dimensiuni (mai ales în cazul compoziţiilor eroice inspirate din trecutul patriei şi al portretelor istorice) şi lucrări pe suprafeţe reduse (în care aborda subiectele contemporane şi ale vieţii cotidiene). Astfel, printre cele mai reprezentative compoziţii inspirate de trecutul naţional se numără: ”Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului”, ”Unirea Principatelor”,”Proclamarea Unirii (votul de la 24 ianuarie 1859)”, ”Bătălia cu facle a lui Vlad Ţepeş”, ”Bătălia de la Plonin” etc.

A fost cel mai valoros portretist român

Theodor Aman a fost şi cel mai valoros portretist român, realizând portrete istorice, portrete ale unor personalităţi politice ale vremii sale, ale unor membri ai familiei, cât şi o întreagă suită de chipuri a căror identitate s-a pierdut odată cu trecerea timpului. În opera sa regăsim binecunoscutele portrete ale lui ”Tudor Vladimirescu” – 1879, ”Alexandru Lăpuşneanu”, ”Carol I” – 1874 (gravură), ”Portretul spătarului Mihail Cantacuzino”, ”Nicolae Racoviţă”, ”Ion Eliade Rădulescu” – 1869 (gravură), ”Cezar Bolliac” – 1876 (gravură) etc., alături de cele ale membrilor familiei artistului: ”Pepica Aman” – 1856, ”Portretul Aristiei Aman” – 1856, ”Portretul lui Alexandru Aman” – 1856, ”Ana Aman” – 1879, ca şi un ”Autoportret” (gravură) etc. Un alt subiect preferat al lui Theodor Aman a fost cel oriental, ilustrat prin lucrările reprezentând odalisce şi cadâne: ”Odaliscă cu narghilea” – 1879, ”Odaliscă cu mandolină”, ”Odaliscă cu mărgele” (gravură), ”Cadână cu fes” (gravură), ”Cadână” – 1872, alături de peisaje şi naturi statice, care apar ca teme de sine stătătoare în a doua parte a carierei maestrului, prezente deopotrivă în cadrul operei sale: ”Peisaj”, ”O vedere din Bughea la Câmpulung”, ”Pe o bancă în Cişmigiu” – 1879, ”Petrecere în grădină”, ”Corăbii în portul Constanţa”, ”Portiţa din grădină”, ”Pomieră cu cireşe”, ”Natură statică cu cireşe”, ”Coşul cu struguri” sau ”Natură moartă cu liliac” – 1880.

A fost animatorul vieţii artistice bucureştene

Potrivit istoricului de artă dr. Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vieţii şi operei lui Theodor Aman: ”de la întoarcerea sa în ţară, în 1857, şi până la moartea survenită în august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. În multe privinţe un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factură renascentistă prin multiplele sale pasiuni şi aplicaţii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenţă, primul artist modern în ţinuturile româneşti”. Prestigiul de care s-a bucurat Aman a fost sporit și de funcția sa de director al Școlii naționale de arte frumoase, încă de la înființarea acestei instituții, în 1863. În pictura sa de o rigoare academistă, simbolurile evocărilor istorice aduc o anume prospețime, în sensul situării artistului în actualitate. Noutatea pânzelor sale ține astfel mai mult de răspunsurile tematice la preocupări sociale și politice din perioada fondării statului național român. Nu lipsesc însă și unele încercări de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce ne vorbește despre ecoul, fie și palid, al experiențelor unor artiști francezi care pictau în aer liber, la Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde în deceniile șapte și opt ale secolului XIX, se pun bazele impresionismului. Începe să picteze încă de pe atunci o serie de compoziții istorice, unul din genurile sale preferate în care va excela. Marius Ionel

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii