Medicul cardiolog Adrian Tase: „La pacienţii cu boli cronice de inimă, frigul poate precipita un episod de insuficienţă cardiacă”

Chiar şi în cursul unei ierni mai blânde, cum este cea pe care o traversăm, gerul constituie o ameninţare pentru inimă. Evident, pentru pacienţii cardiovasculari, temperaturile scăzute reprezintă chiar o agresiune asupra organismului. În general, la bolnavii cu diverse afecţiuni cronice, efectul frigului este mai accentuat. În plus, viscolul echivalează cu o temperatură mai mică cu 10 grade decât cea înregistrată de termometru. „Efortul fizic efectuat în condiţii de frig este foarte periculos, deoarece frigul este un echivalent al efortului fizic, ne-a spus medicul Adrian Tase de la Spitalul Județean Argeș. Uneori, simpla expunere la frig este suficientă pentru a declanşa o criză de angină pectorală sau chiar un infarct miocardic acut. În cursul iernii trecute, am internat un pacient cu infarct după ce, la prima oră a dimineţii, ieşise să-şi cumpere pâine. În acest caz, expunerea la aerul rece a fost, din păcate, decisivă pentru declanşarea ocluziei coronariene. Frigul mai poate declanşa angina pectoris prin spasm coronarian, dar şi vasoconstricţie periferică cu sindrom Raynaud, care constă în coloraţia albă, roşiatică sau vineţie a mâinilor. Fumatul dă şi el vasoconstricţie coronariană care se poate adăuga spasmului produs de frig şi efort fizic. Sindromul Raynaud mai poate apărea şi la contactul cu apă foarte rece, zăpadă sau gheaţă. La pacienţii cu boli cronice de inimă, frigul poate precipita un episod de insuficienţă cardiacă. De asemenea, persoanele de vârste extreme sunt vulnerabile la temperaturi scăzute. Un alt aspect este legat de traficul auto în condiţii dificile de iarnă care, prin mecanism de stres, declanşează secreţia de adrenalină ce poate da, la rândul său, spasm coronarian. Prin urmare, recomand evitarea tuturor situaţiilor de mai sus, îmbrăcăminte adecvată, cu căciulă şi mânuşi, pentru protejarea extremităţilor (urechi, degete) împotriva degerăturilor, de asemenea, fularul protejează regiunea cervicală împotriva spondilozei.  Recomandăm şi băuturile calde, cum sunt ceaiul şi cafeaua, precum şi supele. Atenţionăm asupra faptului că vinul fiert sau ţuica fiartă nu se consumă afară, deoarece produc vasodilataţie care dă o falsă impresie de căldură. Mişcarea este calorigenă şi, prin urmare, este benefică în condiţii de ger, cu condiţia ca după aceea să te retragi într-un loc călduros”, a punctat medicul argeșean. M. Ionel