„Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală a civilizaţiei, ne-a declarat medicul cardiolog Adrian Tase, cvasi-inexistentă cu un secol în urmă, definită prin valori ale presiunii sanguine de peste 140/90 mm Hg. În viitorul apropiat ne aşteptăm ca HTA să depăşească în Europa, inclusiv în ţara noastră, procentul de 50% la populaţia adultă. Pacienţii noştri, din ce în ce mai numeroşi de la an la an, ne întreabă adesea care este cauza HTA. Cauza HTA este cunoscută doar la un număr mic de pacienţi, până în 10%, care suferă de boli de rinichi, boli ale glandelor endocrine (tiroidă, suprarenale), sau o boală congenitală numită coarctaţie de aortă. De asemenea, gravidele pot prezenta în trimestrul al treilea de sarcină HTA, de cele mai multe ori reversibilă. Pentru mai bine de 90% din pacienţii hipertensivi cauza nu este cunoscută, motiv pentru care tratamentul vizează scăderea presiunii sanguine la valorile normale. Mecanismul bolii constă, pe de o parte, în incapacitatea rinichiului de a elimina sodiul, pe de altă parte, în activarea neurohormonală excesivă. HTA este, de regulă, discretă, fără simptome o lungă perioadă de timp, motiv pentru care este supranumită „ucigaşul tăcut”. Boala este diagnosticată de multe ori întâmplător, în cursul unui examen de rutină. În faze mai avansate ale hipertensiunii, pacienţii pot acuza dureri de cap, ameţeli, oboseală, tulburări de vedere sau auz, înroşirea feţei”.

Cum se măsoară presiunea sanguină?

„Există mai multe tipuri de tensiometre sau sfigmomanometre:
– convenţional sau mecanic cu manometru aneroid şi stetoscop
– cu mercur, care are cea mai mare acurateţe, digital sau electronic, uşor de manevrat, dar cu o marjă de eroare, a mai spus dr. Tase. Cunosc pacienţi hipertensivi care, fie îşi măsoară prea des tensiunea arterială, fie supralicitează cifrele tensionale până la obsesie. Prin urmare, recomand moderaţie atât în măsurarea, cât şi în interpretarea valorilor presiunii sanguine.

Care este profilul candidatului la hipertensiune arterială?

„Moştenirea genetică este recunoscută ca având o contribuţie de circa 30%, dar, din păcate, nu putem face deocamdată nimic împotriva ei. În schimb, asupra determinanţilor comportamentali putem interveni prin promovarea unui stil de viaţă sănătos”.

„Clorura de sodiu este principalul inamic al hipertensivilor”

„Clorura de sodiu se găseşte în sarea albă de bucătărie, dar şi colorată în alimente cum sunt: mezelurile, brânzeturile, sosurile, pastrama, icrele etc. O menţiune specială pentru oţet şi murături care, deşi au gust acru, conţin totuşi clorură de sodiu, putând înşela vigilenţa hipertensivului. Sedentarismul este frecvent la români, iar persoanele inactive din punct de vedere fizic sunt expuse în mod clar riscului hipertensiv. Ingredientele din fumul de ţigară activează mecanisme neuroendocrine care cresc presiunea sanguină. De asemenea, consumul excesiv de cafea şi alcool este hipertensinogen. O altă categorie de candidaţi la HTA sunt persoanele care nu consumă fibre vegetale, adică fructe şi legume proaspete”.
Recomandări pentru un stil de viaţă sănătos:
– optimizarea greutăţii corporale
– mişcarea în aer liber
– reducerea consumului de sare sodică şi eventual utilizarea altor condimente care nu conţin clorură de sodiu
– dietă bogată în fructe şi vegetale
– reducerea stresului şi tehnici de relaxare
Marius Ionel