Alexandru Bogdan-Pitești s-a născut la 13 iunie 1870 la Pitești, în familia unui refugiat aromân din Ioanina (astăzi în Grecia). Mistificator al propriei genealogii (se pretindea fiu nelegitim al domnitorului Alexandru Ioan Cuza!), avea obiceiuri nobiliare ca și prietenii săi Alexandru Macedonski și Mateiu Caragiale.
De foarte tânăr, în anul 1896, Al. Bogdan-Pitești a organizat la București, pe model parizian, prima expoziție internațională a artiștilor independenți, căreia i-a scris și manifestul. Doi ani mai târziu, realiza expoziția internațională a Societății de artă „Ileana”. A prefațat și finanțat, în 1897, volumul de versuri în limba franceză „Bronzes”, cu care poetul Alexandru Macedonski s-a lansat la Paris.
În 1900, colecționarul a patronat prima revistă autohtonă de artă modernă (numită tot „Ileana”). Apare ca personaj în câteva romane ale epocii: „Lunatecii” și „Venin de mai” de Ion Vinea, „Don Juan”, „Cocoșatul” de Ion Călugăru, „Demoniaca” al Lucrezziei Karr (1922), dar și în jurnalele lui Gala Galaction și Mateiu Caragiale.
Din 1908, Al. Bogdan-Pitești a păstorit, ca amfitrion, în vacanțele de la castelul său de pe moșia Vlaici din județul Olt, o colonie de artiști și scriitori moderni, iar din 1910 și-a inaugurat casa din Știrbei Vodă. În perioada 1914-1916, a condus cotidianul „Seara”, finanțat de germani. Colaboraționist în timpul ocupației germane, Al. Bogdan-Pitești va fi, după anul 1918 și până la moartea sa timpurie (12 mai 1922), supus oprobiului public.
După ce Capitala a fost ocupată, în toamna anului 1916, Alexandru Bogdan-Pitești a fost anchetat de poliția germană. Era considerat corupt și suspect de spionaj. Apărea în celebrul „dosar Gunther” în care figurau cei care, în anii neutralității, s-au înfruptat copios din banii Berlinului.
Afacerea a ieșit la suprafață când acest „dosar Gunther” (octombrie 1916) a fost descoperit de Poliția de Siguranță. Fragmente din el au apărut în presă. Alexandru Bogdan-Pitești figura pe listă. Înțelegerea era că va face contra-cost campanie pro-germană. După căderea Bucureștiului, germanii au descoperit că piteșteanul i-a păcălit. A încasat sume uriașe, dar nu a făcut nimic în sprijinul politicii Berlinului.
I.Gh. Duca, în „Memorii”, povestește următoarea scenă – „Adus între baionete la poliția germană, înainte de a-l trimite la închisoare pe cel care își bătuse joc de ei, i-a repetat pe un ton amenințător și răstit imputările pe care patria escrocată i le aducea. O jumătate de oră Bogdan-Pitești a ascultat imperturbabil groaznicul rechizitoriu al cărui motiv era – ești un escroc ordinar…, ne-ai luat banii și nu ai făcut nimic! Ai băgat banii în buzunarele dumitale, ți-ai cumpărat case și terenuri. Te-ai îmbogățit cu nerușinare pe spinarea noastră… În cele din urmă, Bogdan-Pitești, solemn, s-a ridicat și, mângâindu-și liniștit barbișonul, a spus răspicat ofițerului uluit: – „Da, domnule ofițer, e adevărat – sunt un escroc, dar aș vrea să știu ce v-ați închipuit când ați întreprins acțiunea de corupție la noi? Ați crezut oare că veți putea cumpăra în România oameni cinstiți? V-ați înșelat amarnic, în această țară nu puteți cumpăra decât escroci ordinari ca mine!” Fostul premier I. Gh. Duca încheie astfel: „Mărturisesc că sunt ispitit pentru această replică de o admirabilă și atavică demnitate națională, nu să iert, dar să uit toată turpitudinea vieții lui Bogdan-Pitești!”
Ofițerul german s-a rezumat să îi amintească cheltuielile cu case, terenuri, automobile, toate din banii Berlinului. Dar arestatul finanțase din fondurile germane foarte mulți gazetari, pictori și scriitori din jurul său. Pe statele lui de plată s-au aflat Alexandru Macedonski, Tudor Arghezi, Mateiu Caragiale, Gala Galaction, Victor Eftimiu, Perpessicius, Adrian Maniu, D. Karnabatt și mulți pictori, începând cu Luchian.
Citește și Povestea lui Cidu
Citește și Virgil Calotescu, „Autobuzul” şi victoria Securităţii
0 Comentarii