# A făcut Electronica, apoi Şcoala de poliţie, a cochetat şi cu politica şi s-a oprit la aviaţie

Lucian Mihai Cioacă este unul dintre puținii piloți de avion din Argeș. Probabil vi-l amintiți de pe vremea când era candidat la președinția Consiliului Județean Argeș, în 2014, din partea Partidului Mișcarea Populară. Atunci avea 28 de ani, acum are 32 și este pilot la compania Wizz Air, cu peste 3000 de ore de zbor.  Lucian este omul mereu în formă. Când nu zboară, organizează excursii pe munte, dansează salsa, se plimbă cu motocicleta sau cântă la chitară în preajma focului. „Nu cred că ai ce să mai faci pe pământ ca să egalezi ce văd eu când zbor”, și-a deschis inima pilotul în fața reporterului de la Jurnalul de Argeș.

Academia Română de Aviație l-a costat 100.000 de euro

Studiile sale au început pe băncile Facultății de Electronică, Calculatoare și Inginerie Electrică la Universitatea din Pitești. Când și-a dat seama că nu îi place munca la computer, s-a înscris la Academia de Poliție de la Cluj, pe care a terminat-o în 2007. A fost repartizat la Secția 1 din București, „o secție destul de futuristă”. Nu i-a plăcut sistemul, căci era nedrept, nu neapărat corupt. „Nimic nu avea și nu are o valoare din ce fac șefii din Poliție. Mi se pare că valorile șefilor din poliție sunt diferite față de valorile mele. Nu ești respectat pentru nimic. (…) Ca polițist, nu ești văzut atât de bine și respectat cum ar trebui să fii și, atunci, întâmpini probleme, altele decât cele polițienești”.
Înainte să își dea demisia, a absolvit și Facultatea de Drept, apoi, după înaintarea demisiei de la Poliție, s-a înscris la Academia Română de Aviație, pe care a terminat-o în 2012.  „Aproximativ 100.000 de euro a costat totul, la școlarizare și pregătire mă refer. Am făcut credite la bancă.” Înainte să lucreze pentru Wizz Air, Lucian a lucrat pentru Blue Air o perioadă, apoi a stat la Chișinău, unde a zburat pentru Air Moldova până ce compania a dat faliment. De vreo 2 ani a luat examenele la Wizz Air și, de atunci, zboară pentru această companie. Cariera lui este în plină ascensiune, Lucian a devenit intructor de zbor și a început procedurile pentru a obține licența de comandant.

„Nu mi-a plăcut să rup cărțile în două!”

La Academia de Aviație, totul pornește de la zero, cursurile de meteorologie, de navigație, de radionavigație, medicină. Lucian recunoaște că nu a fost un silitor, dar pasiunea a fost de ajuns pentru a performa: „Până în momentul când am aflat de pilotaj, nu am știut că se poate. Când eram copil, nu credeam că este posibil sa ajungi să pilotezi un avion, nu că nu mi-aș fi dorit. Multora probabil le place, dar nu au toată informația că se poate să te faci pilot fără să fii născut pentru așa ceva. (…) Am învățat totul de la zero. De-a lungul timpului, nu am fost un silitor, nu mi-a plăcut să rup cărțile în două. Mi-a plăcut sa fur meserie. În clasă, nu scriam, nu stăteam să citesc, prindeam imediat. A trebuit, totuși, să învăț engleza foarte bine. Totul era în engleză, termeni noi, oameni noi, bani mulți investiți, presiune mare.”
Desigur, sunt necesare și o serie de calități pentru a atinge performanța, iar Lucian știe cel mai bine ce trăsături de caracter îi unesc pe cei care ridică de la sol cel mai sigur mijloc de transport din lume: „La foarte mulți colegi de ai mei am văzut abilitatea de a învăța foarte repede. În aviație, dacă nu citești în fiecare zi, rămâi în urmă. E ca orice smartphone. Cred că, pe lângă abilitatea de a învăța foarte mult, de a citi foarte mult, trebuie să ai și o parte creativă în tine. Nu de multe ori, dar în situații destul de critice, e nevoie să improvizezi, să fii creativ, să vezi 3D situația și să reușești să ieși dintr-o încurcătură prin modul ăsta de a gândi. Asta face diferența dintre un pilot bun și un pilot excelent, care reușește să fie creativ și sa vadă dincolo de cărțile de aviație”.

Toată viața a fugit de munca de birou

Lucian Mihai a fugit toată viața de munca de birou și încă din 2012, de când are licența de pilot în buzunar, reușește să facă acest lucru. Singur la părinți, lui nu i s-a spus niciodată „nu”, iar familia l-a susținut întotdeauna. La bordul avionului, Lucian se simte ca în „Micul Prinț”, o carte dedicată copiilor, dar și oamenilor mari.  „Total opus de cum m-aș simți dacă aș sta la un birou și aș face niște acte. E o stare de libertate. E frumos să vezi răsăritul, apusul. Se întâmplă să vezi de 2 ori apusul într-o zi. Mi s-a întâmplat în Malta, înainte să plec de jos era apusul și, după ce am decolat,  am mai văzut o dată apusul. Ca-n Micul Prinț.”
Primul avion pe care a zburat a fost Boeing MD 80, precum cel din filmul „Flight”. A mai pilotat și Boeing MD 82, 83. Acum pilotează Airbus A320, A321, de 180 pasageri, respectiv, 230 de pasageri. „E interesant când vezi atâția pasageri, iar de cele mai multe ori avem câte 4 zboruri într-o zi.” Destinația preferată este Liverpool, care este și echipa lui de fotbal preferată, iar cele mai lungi zboruri sunt către Madrid sau Tel Aviv. Majoritatea zborurilor sale pornesc din Craiova, dar Wizz Air are multe baze în România, iar uneori, fiind și instructor de pilot, este trimis și în alte orașe. Singura destinație spre care nu-i place să zboare este orașul Tel Aviv, unde „oamenii sunt foarte diferiți, iar procedura este destul de stufoasă față de oricare alta din Europa.”

„Pomul de Crăciun”

Un moment fericit de la finalul fiecărui zbor este atunci când copiii vin în cabina piloților și îi roagă să le arate „pomul de Crăciun”, adică un buton care aprinde toate luminile din cabină. „Îmi place să văd expresia de pe fața lor atunci când văd pomul de Crăciun.”
De ce ar sfătui pe cineva să devină pilot? „Consider că să ajungi să zbori cu salarii atât de mari în provincie, îți oferă posibilitatea să ai ce îți dorești, să mergi unde vrei și să ai o meserie în care, totuși, ești destul de respectat. Atenția multor oameni se îndreaptă asupra ta. Sunt sigur că mulți își doresc asta, dar lipsa de informație îi face să creadă că nu se poate. Sunt multe restricții pe care ei și le impun, dar care în realitate nu există. Și atunci, eu încerc să le ofer informația reală și să le spun că se poate. Desigur, cu multă muncă, sacrificii, dar se poate. Nu sunt egoist și mi-aș dori cât mai mulți dintre prietenii mei să ajungă colegi cu mine. Îi sfătuiesc să creadă. Sunt foarte supărat că n-am reușit sa conving pe nimeni din Pitești. Cred că doar un puști de 20 de ani continuă aviația și e pe drumul cel bun, restul au clacat”, spune Lucian.

90% din timp e plecat

Ce avantaje oferă viața de pilot?  Aproape în fiecare zi, Lucian vede un nou oraș, chiar dacă nu stă mai mult de 30 de minute în destinație, totuși, poate călători gratis sau destul de ieftin în diferite locuri. „Este interesant să pleci de la -20 de grade și să ajungi la +20 și, când ești acasă, să spui că acum 3 ore erai la 20 de grade, în timp ce aici e zăpadă de 3 m. E destul de plăcut!” De asemenea, rămâne și avantajul financiar: „Medicii și piloții sunt și ar trebui să fie plătiți din ce în ce mai bine, mai mult decât decent. N-ai vrea să ai grija că, în timp ce decolezi, soția sau copiii au o problemă, iar tu nu poți să o rezolvi. Dacă intri în panică înainte de decolare, coroborat cu o situație de urgență, e posibil să nu mai dai același randament”.
Viața de pilot nu îți oferă doar avantaje, ci presupune și sacrificii, motiv din cauza căruia mulți nu se încumetă să pornească pe acest drum: „Ești plecat de acasă 90% din timp și acest lucru îți poate aduce foarte multe probleme”. Însă pilotul nostru este un aventurier convins, după cum însuși ne spune: „Am fost plecat de acasă de foarte mult timp. Și acum, weekend-urile le petrec foarte rar acasă”.
Programul de pilot impune anumite restricții. Comandantul și pilotul nu au voie să consume aceeași mâncare și trebuie să doarmă minimum 8 ore înainte de zbor. Totodată, nu au voie să consume alcool și au nevoie de o viață echilibrată. Chiar dacă Lucian are un program încărcat, el este și un om cu foarte multe hobby-uri și rezervă timp fiecărei pasiuni descoperite, indiferent de vârstă: „Îmi place să dorm la cort, să merg pe munți, să ascult chitară, să privesc focul. Urăsc banii și urăsc locurile scumpe. Vreau să rămân la fel, indiferent de poziția pe care o am”.