Lecţia de istorie. Piaţa Milea

de | 11.07.2019 13:15 | Opinii

Generalul Vasile Milea a fost ministrul Apărării Naţionale în decembrie 1989. Speriat de revolta populară şi intoxicat cu tot felul de informaţii abil instrumentate de diverse servicii secrete, Ceauşescu a dat ordin armatei să tragă, convins fiind că independenţa şi integritatea ţării sunt ameninţate. Fapt nu departe de adevăr dacă analizăm acum, după treizeci de ani. Nici până în prezent nu se ştie sigur în ce împrejurări a tras armata sau dacă au tras alţii folosindu-se de prezenţa militarilor înarmaţi în stradă ca de un paravan. Cert este că s-a tras şi au murit sute de oameni nevinovaţi, în special tineri. La fel de adevărat este şi faptul că, dacă armata ar fi tras ca la război, ar fi fost măcel. S-a tras selectiv, iar armata nu trage selectiv.
Regulamentele militare prevăd în ce împrejurări se trage şi cum se trage, fiind valabile în mare parte şi astăzi. În istorie, armata a tras în 1907, făcând mai multe victime decât în 1989. Ministrul de Interne a fost atunci, atenţie, Ionel Brătianu, iar ministrul de Război, viitorul mareșal Alexandru Averescu. Locotenentul Ion Antonescu a comandat atunci subunitatea care apăra sediul prefecturii de la Galaţi. La ordinul său, s-a tras, fiind ucişi zeci de ţărani turbulenţi, care urmăreau să devasteze clădirea. Pentru fapta sa de arme Ion Antonescu a fost decorat personal de viitorul rege – principele Ferdinand.
Una din primele decizii luate de noile organe ale puterii locale în zilele tulburi de atunci, decizie salutată cu entuziasm de locuitorii oraşului nostru, a fost aceea a schimbării denumirii Pieţei V.I. Lenin. Considerată şi azi centrul oraşului, „buricul târgului”, cum se spune, piaţa şi-a păstrat numele chiar şi după „divorţul” lui Ceauşescu de Moscova, o bună dovadă a conservatorismului piteştenilor, evident şi astăzi în unele privinţe.
Moartea generalului Milea a fost considerată un gest de trădare, înfierat cu furie de către Ceauşescu. Asta a făcut ca, imediat după căderea tiranului, fostul ministru al Apărării să fie considerat un erou, care a plătit cu viaţa curajul de a nu executa ordinele tiranului.
Generalul Milea nu a fost un erou. Fostul ministru al Apărării Naţionale este un personaj tragic, dar nu se cade să-i poarte numele cea mai importantă piaţă din oraş, „buricul târgului”.
Generalul Vasile Milea s-a născut în Argeş, în cunoscuta comună Lereşti, din apropierea Câmpulungului. Parcurgând de jos toate etapele ierarhiei militare, generalul de armată Milea s-a afirmat în spiritul tradiţiei conform căreia Argeşul a dat ţării nu numai politicieni remarcabili, dar şi mari generali.
În acele zile era însă infinit mai greu decât la război, unde raporturile de luptă sunt mult mai clare. Când i s-a cerut să execute ordinul ca armata să tragă în „derbedei”, Milea a fost pus în faţa unei situaţii foarte grave. În seara zilei de 21 decembrie 1989, obosit, derutat şi cuprins de remuşcări, generalul Milea a coborât în stradă, constatând îngrozit adevărata realitate. Complet răvăşit, el s-a întors la birou şi, cu preţul suprem al demnităţii sale de ostaş – ţăran, s-a sinucis. Aceasta este varianta oficială. Cealaltă variantă este că a fost ucis pentru a se netezi planul celor care urmăreau îndepărtarea lui Ceaușescu cu orice preț. Faptul că nici până azi nu cunoaștem adevărul ridică un mare semn de întrebare.
Indiferent ce s-a întâmplat, faţă de alţi colaboratori ai săi, cărora istoria le va oferi anonimatul laşităţii, Milea a plătit cu viaţa, ca şi alţi argeşeni, îndrăzneala de a scrie istoria. Pentru caracterul său, pentru modestia, cinstea şi onestitatea sa, ca om, Vasile Milea ar merita să fie amintit nu prin numele unei pieţe, ci a sute de pieţe. Ca ministru al Apărării Naţionale însă, generalul de armată Vasile Milea a intrat în istorie, dar în împrejurări încă neelucidate.
În privinţa schimbării denumirii pieţei, consider că nu e cazul să fac eu propuneri. Totuşi, domnilor decidenţi, nu rataţi şansa ce vi s-a oferit de a intra în istorie. Pentru că oricum veţi intra în istorie!
P.S.: Apropo de intrat în istorie, am făcut nu de mult o propunere domnului primar Cornel Ionică de a pune un drapel pe un catarg imens la intrarea în oraș, în sensul giratoriu de la Vamă, așa cum am văzut în București și în alte orașe. Încă nu am primit răspuns, dar cum îl stiu pe domnul primar, patriot și îndrăgostit de istorie, nu mă îndoiesc că va fi de acord și va acționa în acest sens. Aceeași propunere o fac și domnului primar Ion Georgescu din Mioveni. Am văzut că pe DN73 în sensul spre Mioveni se realizează un sens giratoriu foarte modern. Un drapel uriaș montat acolo ar avea un impact și o semnificație deosebite.
Prof. dr. Cornel Carp

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii