După Primul Război Mondial, în care s-au jertfit peste jumătate de milion de români, regele Ferdinand a promulgat, la 23 august 1920, Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți. Aceasta prevedea ridicarea , în capitală, a unui cenotaf al eroilor, pe care să fie depusă o „Carte de aur” în care să se regăsească numele tuturor celor care s-au jertfit pentru întregirea țării. În aceeași perioadă, în unele țări ca Franța, Anglia, S.U.A., Italia se adoptase ideea cinstirii „eroului necunoscut, ca simbol suprem al jertfelor făcute în război”. Acest fapt a făcut să se renunțe la proiectul cenotafului, hotărându-se ca de Ziua Eroilor (17 mai 1923) să fie înhumate, cu funeralii naționale, rămășițele pământești ale unui „erou necunoscut, care să simbolizeze astfel sacrificiul tuturor celor care au căzut pentru Țară”. Ceremonialul desemnării eroului necunoscut a fost deosebit de emoționant. Acesta s-a desfășurat la 14 mai 1923, la Mărășești, acolo unde s-a dat una dintre cele mai mari bătălii în 1917. În prealabil, în perioada 11-13 mai 1923 au fost aduse la Mărășești 10 sicrie cu eroi necunoscuți, căzuți pe câmpurile de luptă de la Jiu, Prahova, București, Dobrogea, Mărăști, Mărășești, Oituz, Târgu Ocna, Ardeal și Basarabia. Sicriele, înfășurate cu drapelul tricolor, au fost așezate pe două rânduri, pe un mare catafalc în fața altarului Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Pentru desemnarea eroului necunoscut a fost selecționat, dintre sute de copii orfani, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, elev cu rezultate remarcabile la Liceul Militar de la Craiova, al cărui tată, învățător, căzuse în Primul Război Mondial, nefiind identificat.
În ziua de 14 mai, în cadrul unui impunător ceremonial militar și religios, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, ținut de mână de generalul Gheorghe Mărdărescu, ministrul de Război, a ales dintre cele 10 sicrie pe cel de-al patrulea din primul rând, rostind simbolic: „Acesta este tatăl meu!”. A doua zi, Eroul Necunoscut a fost adus la București și depus pentru pelerinaj la Biserica „Mihai Vodă”. Pe data de 17 mai 1923, în prezența regelui Ferdinand, a prim-ministrului I.I.C. Brătianu, a numeroase personalități civile și militare din țară și din străinătate și a unui numeros public, Eroul Necunoscut a fost înhumat în Parcul „Carol”, pe terasa din fața fostului Muzeu Militar Național.
Comuniștii, din dorința nefastă de a distruge orice simbol al vechii orânduiri, au strămutat, în 1958, rămășițele Eroului Necunoscut în parcul din fața Mausoleului Eroilor Neamului de la Mărășești. După 33 de ani de „surghiun”, în baza hotărârii guvernului din 20 septembrie 1991, Soldatul Necunoscut a fost reînhumat, sperăm „pentru vecie”, în Parcul „Carol”.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Prof. dr. Cornel Carp