Lecţia de istorie. Masacrul de la Fântâna Albă

de | 7.04.2022 12:04 | Actualitate, Cultura, Home, Opinii

Este deja de notorietate valul de simpatie al tuturor românilor față de poporul ucrainean, greu încercat în aceste zile, exprimat prin sprijinul umanitar acordat celor care s-au refugiat pe teritoriul țării noastre și nu numai.
La 1 aprilie s-au împlinit 81 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. La început, vă spun sincer că am avut o reținere a scrie despre această tragedie, considerând că nu e momentul să deschidem o rană, în contextul momentelor grele prin care trece țara vecină, iar cei refugiați, în mare parte femei și copii, nu au nicio vină pentru ceea ce s-a petrecut atunci.

Consider că același lucru ar fi trebuit să-l facă și autoritățile ucrainene la acest moment. Din păcate, nu a fost să fie așa. În zilele trecute, tot cu prilejul împlinirii a 81 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, Administrația Regională de Stat Cernăuți, Secția de Cultură, a postat pe Facebook un videoclip în care se afirmă că pe 1 aprilie 1940 au fost împușcate aproximativ 50 de persoane, fără a se specifica de ce naționalitate au fost. Aceasta cu toate că tot în acest videoclip se afirmă că toată această tragedie de mari proporții, minimalizată intenționat de autori, ar fi fost pusă la cale de serviciile secrete românești. Greu de priceput!

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la răsărit (III)

În urma ultimatumului din 26 iunie 1940, într-un act de lașitate condamnabilă a clasei politice, România a abandonat aproape 3 milioane de români din teritoriile sale istorice: Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Acest act iresponsabil a avut urmări grave pentru românii din acele teritorii.
În acest context se înscrie și măcelul de la Fântâna Albă, premeditat, după cum se va vedea, de autoritățile ucrainene (din 1917 Ucraina a funcționat ca entitate statală, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, și așa o vom considera ca atare în continuare). În sprijinul ideii că totul a fost premeditat stau propaganda făcută în rândul populației românești de către N.K.V.D., care a răspândit zvonul că vor fi lăsați să treacă granița în România, dar și cele cinci gropi comune care erau deja săpate în Pădurea Varnița.

Pe acest fond, peste 3.000 de români din mai multe sate de pe Valea Siretului au format o coloană pașnică, purtând în frunte un steag alb cu însemne religioase, icoane, prapuri și cruci de cetină. Era zi de Sfintele Paști. Erau atât de convinși de faptul că vor fi lăsați să treacă în România, încât în coloană erau familii întregi, femei, bătrâni și copii. Coloana se întindea pe 2 km. Când s-au apropiat de punctul de graniță Fântâna Albă, într-o poiană din Pădurea Varnița s-au trezit înconjurați de trupe care au tras cu mitralierele în plin. Cei care au încercat să scape fugind prin pădure au fost vânați de trupe călare și spintecați cu săbiile. O parte din răniți, inclusiv femei și copii, au fost legați de cozile cailor și târâți spre gropile comune până deveneau grămezi informe de carne. Mulți au fost îngropați de vii. Aceeași soartă au avut și cei care, de cele mai multe ori răniți, reușiseră să ajungă la casele lor. S-au săpat gropi comune la marginea satelor. Supraviețuitorii spun că noaptea se auzeau murmurele celor îngropați de vii. Nu cred că mai contează numărul celor care și-au pierdut viața, întrucât a fost și este foarte greu de stabilit, situându-se între 200 și 3.000. În niciun caz 50, așa cum încearcă să afirme autoritățile de la Cernăuți. Chiar și în aceste momente, când ar fi trebuit să tacă, ei întinează memoria acelor martiri!

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la răsărit (IV). Cum a devenit Cuza vodă

În memoria acestora, Parlamentul României a stabilit ca Ziua de 1 aprilie să fie declarată Ziua Națională de Cinstire a Memoriei Românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și alte zone ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Din păcate, din motivele prezentate la început, comemorarea nu a avut amploarea meritată.
Prof. dr. Cornel Carp

Citește și Lecţia de istorie. Cei trei crai de la răsărit (V)

Distribuie!

Articol scris de Jurnal de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

Să nu-l uităm pe fostul campion alb-violet Marcel Pigulea!
Să nu-l uităm pe fostul campion alb-violet Marcel Pigulea!

S-a născut la 24 mai 1943, în comuna Albuleşti, în judeţul Mehedinţi. A început fotbalul la Progresul Strehaia (1955), fiind foarte repede promovat (încă junior) în echipa mare. În anul 1961 a devenit student la IEFS şi s-a transferat la divizionara “B” Dunărea...

Medalii obținute de CS Mioveni la Campionatele Naționale de Judo
Medalii obținute de CS Mioveni la Campionatele Naționale de Judo

Șase medalii au obținut în week-end, judocanii de la CS Mioveni, la Finala Campionatelor Naționale Under 13 și Under 15. Concursul s-a desfășurat la Sibiu. CS Mioveni a fost prezent cu o delegație formată din 19 sportivi, toți antrenați de Verginel Popescu și Lavinia...

Ultimul meci pe teren propriu pentru echipa de baschet a Piteștiului
Ultimul meci pe teren propriu pentru echipa de baschet a Piteștiului

După un nou sezon reușit, echipa de baschet a Piteștiului își ia rămas bun de la suporteri. Joi, de la ora 17:30, formația alb-violetă va juca Meciul 2 al Finalei mici contând pentru Liga Națională. Adversară este CSM Oradea, vicecampioana en-titre. Scorul la general...

Argeș. Două persoane s-au electrocutat în curtea unui biserici
Argeș. Două persoane s-au electrocutat în curtea unui biserici

Două persoane s-au electrocutat, marţi, după ce au atins cu o scară o linie de înaltă tensiune ce trecea prin curtea unei biserici din comuna Merișani. Potrivit informațiilor, un bărbat de 43 de ani a atins cu scara linia de înaltă tensiune şi s-a electrocutat, iar o...


Loading RSS Feed