N-o să vă plimb prea mult prin istoria Bisericii cu ceas. Câteva date sunt însă necesare. Prima datare documentară este din anul 1743: nu a fost o ctitorie a vreunui domnitor sau mare boier, a fost de la început o biserică a târgoveţilor. Mai precis a creștinilor din oraş. Ei au pus ban lângă ban şi au ridicat cea mai falnică biserică de atunci din oraş, devenită repede catedrală. Biserica s-a dărâmat la cutremurul din 1802. Târgoveţii au pus din nou ban lângă ban şi au reconstruit-o din temelii. La fel s-a întâmplat şi în 1848, când a ars împreună cu alte două biserici la marele incendiu care a mistuit mai bine de jumătate de oraş. În 1873 i s-a montat celebrul ceas care se poate vedea pe cărţile poştale, donaţie a unui farmacist cu frică de Dumnezeu. A, și să nu uit: a fost pictată de Gheorghe Tattarescu.
Ulterior, biserica este legată de un eveniment major al istoriei naţionale: independenţa. La 30 aprilie 1878, în Biserica cu ceas se celebrează primul Te Deum al României independente, la care participă, abia sosit de pe front, în ţinută de război, regele Carol I. După slujbă, Carol primeşte defilarea ostaşilor săi victorioşi, printre care şi mustăcioşii din Argeş şi Muscel, care cuceriseră reduta Rahova. N-ai fi putut privi în ochii lor de mândri ce erau!
A treia cumpănă şi ultima, după cutremur şi incendiu, a avut loc în anul 1962, când comuniştii au ras-o de pe faţa pământului cu tancurile. De data asta nu s-a mai purces la construirea alteia, pentru că nu mai erau târgoveţii și mahalagiii de altădată: se răsturnase sistemul de valori.
Citește și Lecţia de istorie. Radu cel Frumos
Ultimul eveniment din istoria Bisericii cu ceas a avut loc când s-a făcut (cum s-a făcut…) reamenajarea centrului oraşului, cu acest prilej făcându-se şi puţin „praf” în problema acesteia. Până să i se acopere din nou istoria cu dale, s-au făcut, chipurile, nişte cercetări arheologice, descoperindu-se nişte morminte de călugări străvechi, dovadă că locul de cult era mult mai vechi decât 1743, anul datării documentare. Concluzia cercetătorilor, dar nu numai: locul nu prezintă interes istoric și nici religios. Foarte asemănătoare cu cea din anul 1962. Deh, Biserica cu ceas se situa de-a curmezişul pe strada Victoriei, între hotelul Muntenia și clădirea în care funcționează azi magazinul Zara, blocând accesul pe singura cale pietonală din oraș.
Nu putem avea pretenţia ca edilii de atunci să se fi folosit de acel prilej ca să purceadă la a treia reconstrucţie a bisericii pentru simplul motiv că ei nu mai aveau nici mentalitatea şi nici cultura târgoveţilor de altădată. Aşa că ei s-au gândit că cel mai bun lucru ar fi să se marcheze perimetrul fostului lăcaş de cult cu nişte becuri, care să se aprindă noaptea. Între timp acele becuri s-au spart.
Prof. dr. Cornel Carp
