Jurnalul de Arges
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
Jurnalul de Arges

Ultimele știri

drum expres

Un bun exemplu! Consiliile judeţene Cluj şi Bistriţa-Năsăud se asociază pentru realizarea unui drum expres de 90 de kilometri

6 ore ago
Concurenții admiși la concursul național de dans sportiv „Dansul Florilor” doar în urma testului Covid 1

Concurenții admiși la concursul național de dans sportiv „Dansul Florilor” doar în urma testului Covid

7 ore ago
spodenki męskie(5) (2)-1

Pantaloni scurți bărbați pentru un aspect urban unic – cum să îi porţi?

7 ore ago
Simona Bucura Oprescu (PSD): ”55 din cele 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei pentru firme NU sunt operaționale!” 2

Simona Bucura Oprescu (PSD): ”55 din cele 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei pentru firme NU sunt operaționale!”

10 ore ago

Categorii

  • Actualitate
  • Bani europeni
  • Blitz
  • Caricaturi
  • Culise
  • Cultura
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Home
  • Jurnalul Universitar
  • Omul saptamanii
  • Opinii
  • Politica si Administratie
  • Sport
  • Turism

Lecţia de istorie. Armistiţiul din 12/13 septembrie 1944

15 cornel carp01
byJurnal de Arges
6 luni ago
in Opinii, Home

Pregătit în grabă de o coaliţie care urmărea mai degrabă înlăturarea mareşalului Antonescu, actul de la 23 august 1944 a avut consecinţe nefaste pentru ţară în perioada imediat următoare și nu numai. În loc de un armistiţiu pregătit din vreme, care să protejeze armata şi să configureze o situaţie politico-militară cât de cât acceptabilă, s-a hotărât încetarea unilaterală a focului, fără nicio bază juridică sau militară. Într-un fel, o situaţie asemănătoare cu cea în care România intrase în război împotriva U.R.S.S. la 22 iunie 1941, adică fără niciun tratat cu Germania sau măcar o convenție militară. În consecinţă, în intervalul 23-27 august, armata română a fost tratată ca inamică de către noii „aliaţi” sovietici. S-au pus astfel într-o situaţie deosebit de gravă 50 de divizii operative şi de instrucţie, 71 de escadrile de aviaţie cu 1.646 de avioane, 74 de vase fluviale şi maritime de luptă şi alte structuri. Misiunea cea mai importantă a Marelui Stat Major în acele zile de foc a fost evitarea pe cât posibil a dezarmării militarilor români, eşuată, din păcate, aproape în totalitate, peste 160.000 având această soartă.
Adoptând de la început atitudinea învingătorului, cu toate că trecerea României de partea Naţiunilor Unite nu se produsese ca urmare a unei înfrângeri militare, trupele sovietice şi-au atribuit victorii imaginare, toate descrise cu lux de amănunte în jurnalele lor de luptă. Astfel, la 29 august 1944, deşi flota sovietică din Marea Neagră a fost călăuzită de canonierele şi vedetele româneşti printre barajele de mine ce apărau litoralul românesc, Comandamentul Suprem Sovietic a dat un ordin de zi prin care a consemnat cucerirea oraşului Constanţa. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Bucureşti, unde unităţile germane fuseseră în totalitate anihilate de armata noastră în momentul pătrunderii unităţilor sovietice. Sfidându-se realitatea, marilor unităţi din Armata 53 sovietică li s-a conferit în chip de recunoaştere a meritelor pentru cucerirea capitalei române denumirea „Bucureşti”. Evenimentul a fost sărbătorit şi la Moscova prin 24 de salve trase de 324 de tunuri. Pe aceeaşi linie s-au dat comunicate cu privire la „cucerirea” sau „eliberarea“ oraşelor Giurgiu, Turnu Măgurele, Slatina, Piteşti, Craiova, Turnu Severin, Lugoj, Braşov, Sibiu, Mediaş, Alba-Iulia etc. În momentul pătrunderii ostaşilor sovietici, fără nicio excepţie, ele se aflau sub controlul trupelor române.
Imediat după trecerea de partea Naţiunilor Unite, mai precis pe 29 august, o delegaţie în frunte cu Lucreţiu Pătrăşcanu (liderul comunist avea sarcina de a „drege busuiocul”) a plecat la Moscova pentru semnarea armistiţiului. Din păcate, ei au făcut „antecameră” la ministrul de Externe, Viaceslav Molotov, mai bine de două săptămâni, timp suficient ca România să fie ocupată în cea mai mare parte de Armata Roşie.
Actul politic neputincios de la 23 august a fost consecința firească a celor trei ani de război împotriva Rusiei Sovietice, în care de multe ori ai noștri și-au cam dat în petic. Dar aceasta este o altă problemă… Când îi aud pe unii că îl consideră pe Churchill groparul României, mă apucă râsul. Păi, ce am fi vrut? Să cedeze Grecia lui Stalin pentru a salva România? Nu mai trăia nici măcar Regina Maria, cu care avusese o idilă când avea zece ani, declarând atunci sus și tare că o vrea de soție. Este adevărat că a devenit un vajnic susținător al acesteia în încercarea sa disperată de a salva România Mare la Congresul de la Paris.
Semnarea Convenţiei de armistiţiu la Moscova, la primele ore ale zilei de 13 septembrie 1944, a însemnat legalizarea ocupării României şi a jafului la care a fost supusă de Armata Roşie. S-au comis crime, violuri, furturi, devastări şi distrugeri de bunuri, acte de autoritate juridică cu totul arbitrare, fără niciun temei legal. Conform armistiţiului, România a fost obligată să plătească 300 de milioane de dolari, jaful depăşind de sute de ori această sumă (numai tezaurul confiscat la Tismana număra 46 de vagoane cu aur).
Cu toate că era de aşteptat atitudinea dură a foştilor noştri adversari, actul de la 23 august 1944 şi deciziile care i-au urmat s-au bazat pe himere, punând armata română să plătească oalele sparte. S-a demonstrat atunci, încă odată, dacă mai era nevoie, că factorul politic ezitant, neprofesionist şi conjunctural nu poate lua cele mai bune decizii. Cu un Antonescu complet depăşit de situaţie şi un rege lipsit de maturitate, României i-a lipsit omul providenţial, un Ionel Brătianu, care, la începutul secolului, în împrejurări la fel de grele, a făcut România Mare.
Prof. dr. Cornel Carp

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Tags: lectia de istorie

Related Posts

drum expres
Actualitate

Un bun exemplu! Consiliile judeţene Cluj şi Bistriţa-Năsăud se asociază pentru realizarea unui drum expres de 90 de kilometri

20/04/2021 - 18:57
Concurenții admiși la concursul național de dans sportiv „Dansul Florilor” doar în urma testului Covid 3
Actualitate

Concurenții admiși la concursul național de dans sportiv „Dansul Florilor” doar în urma testului Covid

20/04/2021 - 18:44
spodenki męskie(5) (2)-1
Actualitate

Pantaloni scurți bărbați pentru un aspect urban unic – cum să îi porţi?

20/04/2021 - 18:25
Simona Bucura Oprescu (PSD): ”55 din cele 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei pentru firme NU sunt operaționale!” 4
Actualitate

Simona Bucura Oprescu (PSD): ”55 din cele 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei pentru firme NU sunt operaționale!”

20/04/2021 - 15:47

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Politica de confidentialitate.


  • China dă din coate să ajungă pe primul loc
  • NOUA LEGE A DĂRII ÎN PLATĂ - DEZBĂTUTĂ LA CCR Avocaţii clienţilor i-au pus pe gânduri pe magistraţii Curţii Constituţionale
  • Mai există limite pentru datoriile din conturile în marjă din Statele Unite?
  • WORLD PRESS FREEDOM INDEX 2021 Jurnalism blocat şi cu ajutorul pandemiei
  • Regina intră în "crepusculul" domniei sale după ce şi-a luat rămas bun de la Prinţul Philip
  • O partidă de poker cu mînă moartă
  • BURSELE LUMII Sectorul tutunului din Marea Britanie pune pe scădere pieţele europene
  • BVB Tranzacţiile cu acţiunile Banca Transilvania au dat peste jumătate din rulaj
  • Conversia în acţiuni a debitelor către stat - colacul de salvare a industriei de apărare

Next Post
Înotătorii de la CSM Piteşti s-au evidenţiat la Campionatele Naţionale 5

Înotătorii de la CSM Piteşti s-au evidenţiat la Campionatele Naţionale

  • Contact
  • Confidențialitate
  • Cookies

Redacție

  • Redactor șef: Gabriel Grigore;
  • Manager: Cristian Vasile;
  • Director economic: Claudia Sima;
  • Secretar general de redacţie: Alina Crângeanu;
  • Senior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept;
  • Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela Moiceanu, Marian Staicu, Cristina Simion;
  • Corectură: Corina Grigore;
  • Grafică: Bogdan Pintilie;
  • DTP și procesare imagine: Cristian Radu.

Contact:

  • e-mail: jurnaldearges@gmail.com
  • Tel: 0248.221774
  • Fax Contabilitate: 0248.223271

 

TRAFIC

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.

No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.