Partajul succesoral este modalitatea prin care moștenitorii realizează ieșirea din indiviziune prin împărțirea, în natura și/sau prin echivalent, a bunurilor aflate în coproprietate și care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în materialitatea lor.
În situația în care moștenitorii cad de acord asupra modalității de partajare a bunurilor succesorale pot parcurge procedura notarială, însă dacă apar neînțelegeri cu privire la folosinţa bunurilor indivize și/sau partajul folosinţei care nu se pot rezolva prin acordul lor, împărţeala folosinţei se poate solicita în instanţă.
În cazul în care, din diferite motive, succesiunea unui defunct nu se poate dezbate pe cale notarială şi se apelează la instanţa de judecată, înainte de sesizarea acesteia cu dezbaterea procedurii succesorale şi partajarea averii succesorale, reclamantul trebuie să îndeplinească o procedură prealabilă obligatorie, indiferent dacă există sau nu certificat de moştenitor.
Această procedură constă în verificarea de către notarul public a evidenţelor înscrise în Registrul procedurilor succesorale al Camerei Notarilor Publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul, precum şi, dacă este cazul, în registrele naţionale notariale de evidenţă a succesiunilor, a opţiunilor succesorale şi a liberalităţilor (donații, testamente).
Pentru parcurgerea acestei etape, soclicitantul trebuie să prezinte notarului actul de identitate, acte de stare civilă care dovedesc relaţia de rudenie sau calitatea de persoană îndreptăţită și certificatul de deces al autorului de pe urma căruia se solicită ieșirea din indiviziune ulterior în instanță.
Încheierea emisă de notarul public privind verificarea evidenţelor succesorale trebuie să fie depusă de reclamant la instanţă odată cu cererea de chemare în judecată întrucât neîndeplinirea acestei proceduri poate fi invocată de către instanţa de judecată, din oficiu, precum şi de către pârât, pe cale de excepţie prin întâmpinare.
Lipsa dovezii parcurgerii acestei proceduri a fost sancţionată de instanțele de judecată fie cu respingerea cererii ca inadmisibilă sau ca prematur introdusă, ori s-a dispus suspendarea procesului până când reclamantul depune la dosar încheierea emisă de notarul public.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
