Hărțuirea morală constă în orice comportament manifestat prin conduită ostilă/nedorită, comentarii verbale, acțiuni/gesturi exercitat cu privire la un angajat de către un angajat care este superiorul său ierarhic, dar și de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă și care au drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă.
Această deteriorare se poate manifesta prin dereglarea climatului de muncă, inclusiv prin stres și epuizare fizică, prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății/integrității sale fizice ori mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia.
Angajatorii care nu prevăd în regulamentul intern sancțiuni disciplinare pentru săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală de către salariați, dar și cei care rămân pasivi și nu iau măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii hărțuirii morale la locul de muncă vor fi sancționați contravențional.
În același timp, salariații care se fac vinovați de hărțuirea morală la locul de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat vor fi sancționați disciplinar, putând fi trași și la răspundere contravențională sau chiar penală, dacă este cazul, pentru faptele respective.
Competența de a aplica sancțiuni contravenționale va aparține Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care va putea inclusiv să oblige angajatorul să acorde unele despăgubiri (sumele necesare pentru consilierea psihologică), în timp ce instanțele de judecată vor fi competente să soluționeze eventuale pretenții născute în urma unor fapte sau acte de hărțuire morală sau eventuale contestații.
Pe lângă răspunderea contravențională, angajatorii pot fi obligați de instanțele de judecată să acopere daunele morale solicitate de salariați, în măsura în care se ajunge la concluzia că a existat o hărțuire morală și salariatul a suferit un prejudiciu moral care poate fi acoperit astfel. Cuantumul daunelor morale poate varia de la câteva sute de lei la zeci de mii de lei sau euro, în funcție de gravitatea situației și de consecințele suferite de salariat pe plan moral.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept