Web Analytics

Lecția de drept. Hărțuirea în mediul online

de | 28.02.2024 14:48 | Actualitate, Home, Opinii

Hărțuirea privește o serie largă de acțiuni constând în amenințări, intimidare, agresiune atât fizică, cât și psihică, uneori ajungându-se la șantaj, iar cea online se identifică prin cyber-bullying (utilizarea de e-mail, instant messaging și a site-urilor web inclusive, prin adresarea repetată de comentarii defavorabile sau ofensatoare în camere de chat, e-mail, bloc postări sau comentarii pe site-uri de rețele sociale) și este frecventă, deoarece, în aparență, are marele avantaj al anonimatului.
Mai mult decât atât, cyber-bullying-ul este preferat pentru că există și o sferă largă de martori care ar putea transmite mai departe umilințele la care este supusă persoana vizată de hărțuitor, iar victima este expusă și afectată 24 de ore pe zi unui public mult mai mare decât în cazul unor atacuri directe.
Hărțuirea, indiferent de mediul în care se desfășoară, este considerată infracțiune și se pedepsește de legea penală ca atare, mai ales dacă este vorba despre șantaj, iar victima este privată de sentimentul de siguranță și libertate.

În mod evident, urmărirea (follow) și supravegherea conturilor de social media nu poate reprezenta în niciun caz o activitate infracțională în acest sens, dat fiind că aceasta este chiar rațiunea unor astfel de conturi – de a fi urmărite și supravegheate de publicul larg sau de persoanele cărora titularul le permite acest lucru.
Însă postările repetate de pe un cont sau mai multe conturi ori crearea în mod repetat a unor conturi care au ca scop comunicarea unor afirmații jignitoare, denigratoare a unei persoane ar putea să întrunească tipicitatea acestei infracțiuni, în măsura în care s-ar cauza o stare de temere persoanei vizate de acele postări.
Nu este necesar ca autorul să trimită postările în mod direct persoanei despre care se vorbește, dar norma de incriminare va fi cu atât mai mult incidentă atunci când persoana este etichetată (tag) în postări sau acestea îi sunt transmise de autor prin diverse mijloace.

Tot în această categorie se încadrează și apelurile telefonice care, prin frecvență sau conținut, cauzează frică și nesiguranță.
Dacă victimele depun plângeri penale care, din diverse motive, sunt clasate pe principiul că fapta nu este considerată infracțiune au la îndemână cale acțiunii civile unde pot solicita atât daune materiale, cât și morale în urma afectării imaginii de sine, reputației și a sentimentului de siguranță.
În concluzie, oricine are dreptul la respectarea demnității și este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației, faptele putând îmbrăca, după cum am arătat, chiar forma unei infracțiuni, aspru pedepsite de legea penală.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Citește și Lecția de drept. Cum se impart, la divorț, dividendele și părțile sociale?

Citește și Lecția de drept. Dreptul la despăgubiri, la prestația compensatorie și la pensie de întreținere în cazul divorțului

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *