# Mihăiţă Ianovschi, antrenor principal FC Argeş 1953

# Cum a fost perioada în care ai antrenat la Rapid?
– Ca să lucrezi la un club imens ca Rapidul nu poate să fie decât o bucurie. Experienţă fantastică din toate punctele de vedere, atât profesional, cât şi extraprofesional. Am întâlnit alţi oameni, de alt nivel, oameni deosebiţi. Am avut de învăţat de la toţi ţinând cont că am lucrat şi cu Marian Rada, cu Pustai, cu Bergodi şi Dan Alexa. De la toţi am avut de învăţat şi ei probabil că au avut de la mine, dar în acelaşi timp a fost o perioadă grea. Acolo tensiunile sunt mari, ambiţiile sunt mari şi automat că şi presiunea este fantastică. Este singurul club din România care în Liga a II-a poate să joace cu 7-8.000 de suporteri meci de meci în tribună.

„Din postura de director tehnic am promovat Rapidul în Liga I”

# Ce ne poţi spune despre sfârşitul Rapidului?
– Am învăţat foarte multe în această perioadă, dar din păcate… Am avut două momente. Am avut momentul urât când am retrogradat, un moment trist pentru că am avut o echipă frumoasă, dar am avut şi momentul frumos atunci când am promovat. Acest moment rămâne la CV. Vreau să vă spun că eu nu am fost antrenor secund la Rapid cu Dan Alexa, ci director tehnic, adică coordonatorul staff-ului. Aşadar din postura de director tehnic am promovat Rapidul în Liga I, bineînţeles cu Dan Alexa şi ceilalţi. Ce a depins de noi, staff-ul tehnic şi echipă, în privinţa obiectivului ne-am făcut treaba, dar din păcate modul cum au manageriat din punct de vedere financiar clubul nu a fost unul bun din moment ce s-a ajuns în situaţia asta.
# Revenind pe plaiurile mioritice, te întreb cum ai acceptat postul de antrenor principal la FC Argeş 1953, echipă de Liga a III-a?
– După ce a apărut situaţia cu falimentul Rapidului, am avut o întâlnire cu Răzvan Tunaru, m-a întrebat de situaţia mea contractuală şi am spus că după ce am avut câteva restanţe financiare acolo am decis să merg înainte. M-a întrebat dacă mă interesează subiectul FC Argeş şi ţinând cont că numele nostru este legat de FC Argeş, nu puteam decât să îi răspund afirmativ. Îmi doresc să meargă numele ăsta înainte şi anume FC Argeş. Nu am o problemă că se numeşte FC Argeş Vulturii sau altfel. Este FC Argeş şi sunt oameni cu care am lucrat la FC Argeş când am început eu meseria în anul 1998. Aceşti oameni încearcă să ducă mai departe numele ăsta, să atragă oameni cu bani care să ducă activitatea înainte… La momentul în care m-am aşezat la masă nu am discutat subiectul bani. Le-am spus să rezolve situaţia financiară pentru că eu vin şi antrenez FC Argeş fără bani. FC Argeş pentru mine reprezintă enorm. Construim echipa, aducem jucători, apelăm la jucătorii care au promovat etc. Dacă aducem jucători mai buni decât cei care au promovat, atunci ne strângem mâna prieteneşte şi ne ducem fiecare pe drumul lui. Aşa este la fotbal! Dar prima opţiune o au jucătorii care au promovat pentru că aşa este normal.

„Vrem să construim o echipă care să aducă lumea la stadion”

# Au venit şi jucători de la Şcoala de fotbal Dani Coman?
– Eu îmi doresc ca FC Argeş, ca şi SCM-ul, ca şi Mioveniul, ca şi Câmpulungul să-şi facă echipe din elemente locale pentru că avem la momentul acesta o grămadă de şcoli care lucrează la nivel de copii. Aceşti copii trebuie să aibă oportunitatea să joace la nivel superior. Faptul că la momentul acesta sunt cinci echipe din Argeş în Liga a III-a este un lucru bun pentru că poate să joace câţi mai mulţi copii. Vă daţi seama că la cinci echipe avem minim 100 de jucători care sunt prinşi în sistem, minim 10 antrenori care îşi fac meseria, minim 5 doctori care lucrează, minim 5 şoferi care cară fotbaliştii, minim 5 preşedinţi, minim 5 delegaţi etc. În aşa fel toată mişcarea fotbalistică din judeţ este angrenată în activitatea sportivă.
# Care este obiectivul FC Argeş 1953?
– Primul obiectiv este să construim echipă din jucătorii de aici pentru că istoria a demonstrat că jucătorii care au fost producţie piteşteană au produs bani. Până la urmă fotbalul este o afacere! Apoi vrem să construim o echipă care să aducă lumea la stadion. Eu o iau cu paşi mărunţi. Dar, dacă vine mâine cineva şi ne spune că avem 200.000 de euro buget, logic că vom face o echipă pentru promovare. Vrem să facem o echipă frumoasă care să practice un fotbal frumos, dar care să aibă şi un proiect serios mai departe.
# Cum comentaţi decizia autorităţilor locale de a interzice ca FC Argeş 1953 să joace pe stadionul Nicolae Dobrin?
– Este decizia autorităţilor locale! Autorităţile locale la momentul acesta au o echipă foarte frumoasă, organizată, cu stadion, cu echipament, cu antrenori, staff, condiţii. Felicitări! Şi dacă decizia dânşilor aşa a fost, atunci e decizia lor. Care e problema? La mine în casă, eu fac legea.

„Să sperăm că timpul va face ca FC Argeş să renască”

# Am înţeles că veţi juca la Bradu…
– Astea sunt chestiuni administrative, nu sunt problemele mele. Eu mă ocup doar de partea sportivă. Nu înţeleg însă disputa asta între SCM şi FC Argeş, nu înţeleg înverşunarea asta… Să încheiem subiectul şi să mergem mai departe.
# De ce buget are nevoie FC Argeş 1953 să se menţină în Liga a III-a?
– Minim 100.000 de euro. Din păcate la momentul ăsta sunt mulţi jucători din Piteşti care au plecat la alte echipe şi nu mai poţi să faci echipă 100% din elemente locale. Va trebui să aducem jucători şi din altă parte ceea ce necesită o anumită sumă de bani în plus. Important este ca fotbalul să meargă înainte şi cu SCM şi cu FC Argeş şi cu Mioveni şi cu Câmpulung şi cu Bradu. Nu deranjează pe nimeni lucrul acesta! Să sperăm că timpul va face ca FC Argeş să renască, poate SCM să devină o echipă mare, poate noi sau altcineva. Vă spun că dacă FC Argeş Vulturii promovează vor fi 15.000 de oameni pe stadion şi dacă SCM-ul va promova şi va juca cu echipe de top, tot 15.000 de oameni vor fi prezenţi la stadion pentru că lumea vrea să vadă fotbal.
# Ce ai de transmis piteştenilor?
– Să aibă răbdare. Sunt oameni care au văzut fotbal adevărat la Piteşti, iar aceştia vor reveni la stadion dacă vor vedea că sunt nişte lucruri făcute la vedere, echipa va juca frumos şi că avem o organizare aşa cum trebuie.
Interviu realizat de Marius Ionel