Web Analytics

La Câmpulung, reabilitarea clădirilor de patrimoniu se face cu târnăcopul!

de | 15.03.2018 12:30 | Politica si Administratie

7 hotel regal# Imobilele monument sunt fasonate de ADP-iști sub supravegherea autorităţilor

La Câmpulung sunt străzi şi trotuare pe care deszăpezirea s-a făcut cu piciorul omului şi anvelopa maşinii, iar mormanele de zăpadă vor dispărea când vor apărea trufandalele lui Cristi Edu. Iar spiritul gospodăresc al autorităţilor locale se manifestă dând cu târnăcopul în ancadramentele clădirilor monument. Este o situaţie pe care v-o prezentăm pentru a evidenţia încă o dată ghinionul municipiului muscelean de a (nu) avea primari în ultimele două decenii.

7 cladireSunt peste o sută de clădiri monumentale în Câmpulung, care ar trebui să fie protejate, începând cu restaurarea şi consolidarea lor. Unele se află în proprietate privată, altele aparţin statului sau Consiliului Judeţean, dar cele mai multe sunt ale municipalităţii. Iar dacă există cazuri fericite, precum cel al Vilei Golescu, majoritatea clădirilor sunt oribile, prezentând şi pericol pentru integritatea oamenilor şi a bunurilor. A devenit obişnuinţă ca în jurul unui imobil de pe Bulevardul „Pardon” să apară panglică împrejmuitoare şi un afiş care să atenţioneze asupra pericolului căderii bucăţilor de tencuială sau a cărămizilor. Tocmai pentru a înlătura un asemenea risc, la finele lunii trecute, cei de la ADP au intervenit la o clădire în cel mai brutal mod: cu târnăcopul. Un muncitor urcat la nivel, într-o nacelă, a spart ornamentul care încadra fereastra unei clădiri a Primăriei şi a curăţat faţada de tencuială. Lucrarea de dispreţ faţă de artă şi monument a fost supravegheată de viceprimarul Câmpulungului, Mărgărin Blidaru. „Clădirea prezenta pericol, iar ceea ce facem noi e parţial. Avem un proiect de restaurare. Va fi renovată şi va reveni la stadiul iniţial”, a declarat acesta. În rest, lucrarea nu a fost nici documentată, nici supravegheată de un specialist.

Caz sesizat la 112 şi la Ministerul Culturii

7 hotel regal01Ceea ce s-a întâmplat la Câmpulung nu a rămas fără ecou. Scânteia a fost aprinsă chiar în timpul intervenţiei hei-rupiste, acţiunea Primăriei fiind sesizată la 112. Apoi s-a sesizat Fundaţia „Pro Patrimonio”, cea care deţine în Câmpulung splendoarea denumită Vila Golescu, clădire monument în care s-au organizat şi anul acesta ateliere educative şi de creaţie, mai ales că ne aflăm în Anul European al Patrimoniului Cultural. „Fundaţia «Pro Patrimonio» îşi exprimă îngrijorarea în privinţa modului neadecvat în care Primăria Municipiului Câmpulung a decis să intervină asupra unor clădiri de patrimoniu din centrul oraşului pentru prevenirea accidentelor cauzate de desprinderea elementelor de decoraţie şi a tencuielii de pe faţadă. (…) Starea clădirilor de patrimoniu din Câmpulung este îngrijorătoare, iar exemplul dat de Primărie este ilegal şi demoralizator pentru cetăţeni. Câmpulung este unul din puţinele oraşe din ţară care şi-a păstrat centrul istoric în stare bună, fiind un exemplu remarcabil de arhitectură şi peisaj urban”, au precizat cei de la fundaţie.
Şi s-a mers mai departe! Cazul a fost adus la cunoştinţa celor de la Ministerul Culturii şi se aşteaptă acum reacţia autorităţilor centrale. În plus, a fost iniţiată o petiţie on-line cu un apel la cetăţenii Câmpulungului care doresc să se implice pentru salvarea patrimoniului oraşului.

Pe hârtie, totul este protejat

7 casa de culturaProtejarea patrimoniului construit la Câmpulung este un lait-motiv similar celui cu dezvoltarea prin turism. Adică se vorbeşte, dar nu se realizează nimic. Şi asta în condiţiile în care perioada de domnie a lui Călin Andrei a fost marcată de diverse evenimente sau intenţii destinate scopului. Dacă vă vine sau nu să credeţi, iată care sunt exemplele.
În anul 2011, Primăria a implementat proiectul „Regenerare urbană pornind de la patrimoniul construit pentru municipiul Câmpulung”. Atunci au fost inventariate nu mai puţin de 422 de clădiri din situl urban, doar în cazurile a 12 dintre acestea constatându-se faptul că se află în stare foarte bună. În rest s-au acordat calificative seci de „bună”, „medie”, „rea” şi „foarte rea”. Ca situaţia să devină, în timp, ironică, au apărut „Codul patrimoniului construit al municipiului Câmpulung” şi „Ghid de bune practici pentru reabilitarea clădirilor din centrul istoric al municipiului Câmpulung”. Aşa s-a dovedit, încă o dată, faptul că proiectele sunt implementate în municipiul muscelean doar pentru că cei prinşi în derularea acestora se aleg cu nişte bani. Şi are Câmpulungul şi acum un asemenea proiect!
Apoi, ani de-a rândul, la Câmpulung au fost organizate o tabără, un atelier de arhitectură cu studenţi din Spania. Aceştia au întocmit dese proiecte de reabilitare a centrului şi a clădirilor monument, însă totul a rămas pe hârtie. De câţiva ani, spaniolii nu au mai venit…

Probleme de coproprietate şi de finanţare

Toţi primarii Câmpulungului au recunoscut că se impune reabilitarea clădirilor din centrul municipiului, în zona protejată. Niciunul nu a întărit mortarul! Iar printre scuze au apărut lipsa fondurilor, imposibilitatea obligării proprietarilor (acolo unde sunt clădiri private) şi promisiunea reabilitării in corpore a centrului. Este adevărat că sunt şi cazuri în care, dincolo de penibilul justificărilor amintite anterior, intervenţia este aproape imposibilă. Spre exemplu, Hotelul „Regal„ din care curg continuu cărămizi şi tencuială, este deţinut în parte de Primărie, în parte de proprietari particulari. Adică un stăpân are parterul, celălalt etajul, iar procesele curg fără niciun rezultat.
Viceprimarul Blidaru vorbea de un proiect de restaurare. Într-adevăr, pe lista de investiţii din acest an există propunerile de amenajare urbanistică între Bulevard şi „Dinicu Golescu”, plus reabilitarea Pieţei Primăriei. Numai că nu se ştie dacă şi când vor începe lucrările, iar acestea nu includ reabilitarea tuturor clădirilor monumentale. În rest, în buget nu există niciun ban destinat renovării sutelor de imobile (care ar trebui să fie) protejate.

Încercările anterioare au produs dezastru

7 tencuialaFatalitatea face ca, şi atunci când se intervine pentru reabilitarea unor monumente istorice şi/sau de arhitectură, să apară eşecul, chiar dezastrul. Imobilul care adăposteşte Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, edificat în 1917, fost sediu al Primăriei Câmpulung, a intrat în reabilitare în anul 2003, cu fonduri guvernamentale, şi acum zace inutilizabil parţial. Este un dezastru pentru care s-a întocmit şi un dosar penal de distrugere, dar nimeni nu a fost tras la răspundere.
Apoi mai este binecunoscutul caz al proiectului „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex «Parc Kretzulescu»”. În urma eşecului acestuia nu a apărut doar pagubă de opt milioane în buget, din cauza returnării fondurilor europene, ci şi părăginirea clădirii complexului băilor care poartă numele fostului medic şi premier român Nicolae Kretzulescu, cel care a iniţiat construirea acestuia.

Apel la o ultimă încercare

Ce se poate face? Dincolo de sancţionarea faptului petrecut recent, cei de la „Pro Patrimonio” au nişte recomandări. „Solicităm Primăriei un plan coerent şi corect de punere în siguranţă a patrimoniului şi centrului istoric. Ne oferim sprijinul pentru realizarea acestuia, în baza experienţei fundaţiei şi a exemplelor de bună practică pe care fundaţia le-a realizat deja în oraşul Câmpulung Muscel şi nu numai. Considerăm că acest plan trebuie realizat împreună cu cetăţenii, pe care dorim să-i implicaţi în mod activ. Ar fi necesară o cartare de urgenţă a degradării clădirilor, realizarea unei liste de priorităţi, definirea intervenţiilor de urgenţă cu ajutorul specialiştilor, realizarea acestor intervenţii în mod profesionist”, propune fundaţia.

 

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii