Azi dăm din cană mai mult și mai mult despre artiști! Așa că mi-am zis să dau un telefon la capitală, să iscodesc ce mai fac doi titani ai teatrului nostru, doamna Carmen și domnul Jean Roxin! Nici nu apuc să dau binețe că îmi și răsună în timpane vocea inconfundabilă a lui ”Papa” Jean Roxin, pe care l-am văzut ultima dată în urmă cu… nu știu cât să fi trecut din dimineața lui 22 decembrie 89, la barul de la Fortuna! Ce vremuri! Nu intrăm în dedesubtul discuției, ci numai mângâiem cumva cât se poate de sensibil că marele actor a fost de curând operat la ambii ochi.
Mă tot gândesc cum să fac să îl înveselesc un pic. Mă scoate tot dumnealui din blocaj, îmi zice: ”Mă, Floriane! Mi-ai scris că Teatrul «Davila» din Pitești e fără mine cum e Chaplin fără mustață”. Sunt emoționat și dau să zic ceva… și tac! Jean Roxin râde în hohote și ăsta e semn bun. O altă cană din jurnal se revarsă și ea în tristețea unei alte întâmplări: a plecat la cele veșnice unul din marii jurnaliști români, om integru și aspru de profesionist, o forță, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști, o voce inconfundabilă – Doru Dinu Glăvan.
L-am cunoscut și am și avut norocul să mă aflu printre cei pe care îi simpatiza. Făcuse din Reșița un capitol media care avea să aducă performanță! Ceea ce nu știu poate foarte mulți este și că Doru Dinu Glăvan a fost o perioadă bună soțul Mariei Gheorghiu, voce de aur în folk, considerată de mulți un fel de Joan Baez a României! Cam așa stau lucrurile pe acest peron pe care se dă ora exactă!
Florian Silişteanu
0 Comentarii