# Doctorului Petre Ionescu nu i se recunosc sporurile de conducere pentru că Spitalul Județean nu are arhiva completă. Are 92 de ani și este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați medici argeșeni ce au profesat pe meleagurile noastre. Petre Ionescu, pentru că despre dumnealui este vorba, a făcut istorie în medicina argeșeană, a fost fondatorul secției de neurologie și psihiatrie a Spitalului județean, a fost primul medic civil din judeţ care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale, a fost ales membru al Societăţii Medicale Psihologice a Franţei și membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. A ieșit la pensie în anul 1983, însă nici până în ziua de astăzi nu a obținut o pensie pe măsura activității sale. De ce? Justificarea oficială a Spitalului Județean e aceea că unitatea medicală nu are în arhivă, pentru o anumită perioadă de timp, ștatele de salarii sau alte documente din care să rezulte toate salariile tarifare, sporurile, indemnizațiile și sumele încasate din efectuarea gărzilor.
Trei directori ai Spitalului Județean, acelaşi răspuns
Ajutat de fiul său, de-a lungul timpului, medicul Petre Ionescu a făcut mai multe memorii instituțiilor abilitate pentru a i se recalcula pensia așa cum trebuie. Și pentru că răspunsul primit de la Casa Județeană de Pensii a fost unul cât se poate de limpede și anume că, pentru a i se putea valorifica sporurile, trebuie ca unitatea medicală în care a profesat să elibereze adeverințe pe baza documentelor existente în arhiva unității, medicul argeșean a făcut mai multe memorii conducerii spitalului. Răspunsurile primite de la Spitalul Județean, trei la număr, au fost de fiecare dată cam aceleași. În adresa nr. 9918 din 18 iulie 2007, sub conducerea medicului Gabriel Copciag, unitatea medicală îi răspundea doctorului Ionescu: ”Pentru perioada 1.09.1952 – 1.01.1974 unitatea noastră nu are în arhivă ștatele de salarii sau alte documente din care să extragem cele solicitate, unitatea arhivând documente numai de la data 1.01.1974, iar după această dată în lunile în care se menționează «lipsă ștat» vă comunicăm că acestea au fost deteriorate și unitatea nu deține niciun proces verbal de predare a documentelor la Remat”. În atare situație, nonagenarul Petre Ionescu a încercat să-și facă dreptate în instanță, însă vârsta înaintată și procedurile greoaie ale instanțelor de judecată l-au determinat să renunțe, motiv pentru care, în momentul de față, procesul dintre medic și unitatea medicală este suspendat. Iată în continuare și răspunsul din 15.07.2010 al aceluiași spital, însă, de data aceasta, sub conducerea medicului Mihai Popescu: ”precizându-ne că solicitarea dvs. face și obiectul unui dosar ce se află pe rolul instanțelor de judecată, vă comunicăm că dorim ca litigiul să fie rezolvat amiabil, sens în care vom depune maximă diligență, în vederea adoptării unei soluții temeinice și legale în ceea ce vă privește”. Nu în ultimul rând, cel de-al treilea răspuns, înregistrat pe 11.01.2011 şi venit din partea spitalului, acum sub conducerea doctorului Sorin Vasilescu, menționează că ”în afara adeverințelor eliberate anterior, în a căror posesie sunteți, care stau la baza recalculării dosarului de pensie, unitatea noastră nu dispune de noi date care să facă obiectul solicitărilor dvs.”.
”Mi-au păpat 26 de ani şi opt luni din viaţă”
”O lume întreagă ştie că am lucrat atâţia zeci de ani fără întrerupere la Spitalul Judeţean, încât, ani de zile, nu mi-am luat nici concediu legal de odihnă. Nu numai că nu mi-au dat toate drepturile cuvenite, dar vin cu nişte argumente jignitoare şi care mi-au păpat 26 de ani şi opt luni de sporuri şi salarii, o viaţă de om. Nu le cer altceva decât dreptul meu. În toţi anii aceştia, tinerii care s-au perindat la conducerea spitalului nici nu m-au băgat în seamă. Eu şi generaţia mea ne-am dedicat viaţa acestei meserii. De la 1 septembrie 1952 şi până la pensionare, la limita de vârstă survenită la 31.12.1983, am lucrat neîntrerupt la Spitalul Județean. În tot timpul activității mele am beneficiat de sporurile și indemnizațiile prevăzute de legile în vigoare în acea perioadă și mă refer la indemnizații de conducere, de muncă în condiții speciale, spor de noapte pentru gărzi etc. Precizez că toate aceste sporuri, în epocă, nu erau menționate și în cartea de muncă, ci doar în ștatele de plată, care ar fi trebuit să se găsească la dosarul meu de la acest spital. Faptul că menționarea acestor sporuri nu se regăsește la dosarul meu de pensie, și nu din vina mea, m-a prejudiciat și mă prejudiciază grav în privința calculului pensiei mele în conformitate cu noua lege a pensiilor”.
Marius Ionel
0 Comentarii