În prima zi de vineri după Paşte, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, în fiecare an, Izvorul Tămăduirii – un praznic închinat Maicii Domnului și menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.
Credincioşii din Mioveni sunt asteptaţi vineri, 10 mai, de la ora 16.00, pe platoul din pădurea Făget, în locul unde se află un izvor ce poartă numele de Izvorul Tămăduirii pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică.
Ce semnificaţie are Izvorul Tămăduirii
Izvorul Tămăduirii este una dintre sărbătorile religioase ce nu au dată fixă, Izvorul Tămăduirii fiind sărbătorit în vinerea din Săptămâna Luminată, respectiv în vinerea de după Sfintele Sărbători Pascale. După ce am avut Săptămâna Mare şi cele trei zile în care am celebrat Sfintele Sărbători Pascale, românii se pregătesc de o nouă sărbătoare importantă, sărbătorită cu cruce roşie în calendarul creştin-ortodox.
Citește și: Profesor şi discipol, pe scena de la Filarmonica Piteşti
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii îşi are originea într-un eveniment petrecut pe vremea lui Leon cel Mare. Se spune că acesta a găsit, într-o pădure, un orb care i-a cerut apă. La îndemnul Maicii Domnului, Leon cel Mare i-a dat orbului să bea apă dintr-un anumit izvor, iar după ce a băut apă, orbul s-a vindecat de orbirea sa, astfel apărând noţiunea de Izvorul Tămăduirii. De asemenea, conform crestinortodox.ro, se spune că, pentru a mulţumi Maicii Domnului, când a devenit împărat, Leon cel Mare a ridicat o biserică în apropierea izvorului respectiv, biserică unde s-au săvârşit, apoi, multe minuni.
Tradiţii româneşti de Izvorul Tămăduirii
Cum era de aşteptat, românii au o mulţime de tradiţii legate de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. De obicei, în această zi se face sfinţirea agheasmei mici după Liturghie. Se spune că cei care beau agheasmă se vindecă. În plus, de Izvorul Tămăduirii, românii obişnuiesc să lege "legământul juvenil" sau "înfrăţitul", pact prin care mai multe persoane îşi jură susţinere necondiţionată. Vorbim despre persoane legate între ele pe criterii de vârstă, afinitate sufletească, prietenie, sex, etc.
Citește și: Badea Cireşeanu, profesor de caligrafie şi desen la Seminarul din Curtea de Argeş
În această sărbătoare se sfințesc apele pentru a scăpa de spiritele rele. De regulă, preotul sfințește apa și apoi îi stropește pe credincioși, în timp ce se cântă următoarele cuvinte: „Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”.
Foto: Primăria orașului Mioveni
0 Comentarii