Pelerinajul inițiatic-drumul de la Câmpulung spre Santiago de Compostela, cel mai înalt turn medieval din Țara Românească, monument istoric de valoare națională și despre menționarea prezenței monedelor emise de Țara Românească în cartierul Pera din Constantinopol sunt câteva dintre istoriile inedite despre orașul Câmpulung Muscel.

Pelerinajul inițiatic – drumul de la Câmpulung spre Santiago de Compostela

Catolicii și ortodocșii, latinii și grecii, cum erau numiți în perioada medievală, s-au înțeles mereu la Câmpulung, conviețuind cu respect, în pace. Se păstrează acte în care judele Câmpulungului era ales un an dintre ortodocși, un an dintre catolici. De asemenea, data Sf. Iacob se serbează pe 30 aprilie pentru bizantini și pe 25 iulie pentru latini. Câmpulungul apare pe primele hărți ale Europei având drept de târg internațional. În ambele cazuri sărbătoarea este în apropierea unor date de târg din perioada medievală: la o săptămână după Sf. Gheorghe, biserica veche a olahilor, din vecinătatea vechiului Cloașter sau la 5 zile de Sf. Ilie, patronul spiritual al Câmpulungului, când avea loc aici cunoscutul Sobor al Sf. Ilie. Hramul Sf. Iacob era unul important pentru Câmpulung, deoarece Bărăția catolică era închinată acestuia.

Adăpostind piatra de mormânt a comitelui Laurențiu de Longo Campo, datată la 1300, Bărăția catolică al cărui turn străjuiește zona sudică a bulevardului central actual, a fost construită de franciscani. Rânduiala medievală impunea o distanță de minim 500 metri între astfel de obiective, astfel că biserica din Câmpulung închinată Sf. Iacob este amplasată mult mai spre nord față de Cloașterul dominican din zona sudică a orașului. Despre acest Cloașter, călătorii străini ai secolului al XIV-lea spuneau că era loc de pelerinaj adăpostind moaște importante de sfinți, cum ar fi piciorul Sf. Ap. Andrei. Tot în acea perioadă Câmpulungul era înscris pe traseul pelerinajului spre Santiago de Compostela ca loc important de popas.

Citește și Zaraza, Zavaidoc şi Cristian Vasile

Însemnat cu simbolul unei scoici, locul de pe malul Atlanticului, pe coasta vestică a Spaniei, era considerat din vechi timpuri un capăt al lumii și locul unde apunea soarele, ascunzându-se în mare. În perioada medievală de după secolul al XI-lea Santiago (sfântul Iacob) devine a treia destinație importantă de pelerinaj, după Ierusalim și Roma. Pacea și liniștea dintre viețuitorii ambelor culte creștine a fost tulburată la Câmpulung de un străin adus de domnitorul Matei Basarab, ca stareț al nou înființatei mânăstiri Negru Vodă, om care nu cunoștea specificul locului, apucându-se de a lua piatră din ruinele fostului așezământ dominican. Locul era considerat făcător de minuni de către toți câmpulungenii, ce veneau a aprinde acolo lumini de ceară. Se păstrează până la noi cărțile de judecată ale următorului domnitor, ce a oprit necunoscătorii datinilor câmpulungene făcând dreptate. Și astăzi există un loc bine cunoscut, în imediata vecinătate a fostului Cloașter, unde se aprind cu pace, zilnic, lumini de ceară spre împlinirea dorințelor oricărui trecător. Semnul scoicii a fost desenat anii trecuți, cu galben, în mai multe locuri din Câmpulung, când s-a relansat acest traseu cultural, ce leagă astfel orașul de o importantă destinație situată pe malul oceanului Atlantic. Sf. Iacob cel Mare apare pictat aidoma Sf. Gheorghe, ca purtător de biruință, călare pe un cal alb. Câmpulungul adăpostește biserici vechi închinate celor doi.

Citește și Demostene Tebeică, stareţul şi dirijorul de cor de la Mănăstirea Curtea de Argeş

Cel mai înalt turn medieval din Țara Românească

Monument istoric de valoare națională, de curând restaurat, turnul ansamblului medieval ”Negru Vodă” din Câmpulung este considerat cel mai înalt turn medieval din Țara Românească. La intrare în Curtea Veche Domnească ne atrage atenția turnul clopotniță, o construcție solidă, pătrată, ce domină împrejurimile cu cei 35 metri înălțime și care prin gangul boltit asigură accesul în incintă. Pe peretele exterior al casei domnești, în stânga turnului-clopotniță, se află un relief romanic- ”căprioară șezând” – un element de decor care încă iscă controverse. Să fie vorba de o piesă veche adusă de la castrul roman din apropiere? Ori căprioara culcată e simbolul milei și blândeții și a fost decorat înainte de refacerea din timpul lui Matei Basarab a uneia din clădirile vechi de lângă biserica domnească inițială? Greu de spus… Nu este din timpul domnitorului Matei Basarab, deoarece se deosebește de cel de la Strehaia prin planșeul peste primul nivel, unde este sprijinit pe grinzi de lemn orizontale.

La Câmpulung este o semicalotă sferică sprijinită pe patru arce, din care două înglobate în pereții construcțiilor adiacente nord – sud. Arcele est – vest creează portale pe sub care se poate trece, ca printr-un arc de triumf. Arcul vestic este dublat de un altul construit ca umplutură deasupra porții pusă de Matei Basarab când a înființat mânăstirea Negru Vodă. Buiandrugul de lemn al porții sparge punctual în două locuri arcul inițial vestic. Trama stradală veche a Câmpulungului de pe ambele maluri ale Râului Târgului, în această zonă, arată că se trecea frecvent/uzual pe sub acest turn, deci era un turn de intrare în oraș…

Citește și Arhitectul Alexandru Mulţescu, artizanul unor clădiri reprezentative pentru Argeş

Prezenţa monedelor emise de Ţara Românească în cartierul Pera din Constantinopol

Prezența monedelor emise de Țara Românească în cartierul Pera din Constantinopol este menționată la 8 iulie 1392, „perperii de Valachia”, fiind atestată, astfel, circulația monedei românești în comerțul internațional. Perperii de Valachia nu îşi au etimologia de la cartierul Pera al Constantinopolului, care bineînţeles că a existat şi există si astăzi sub numele turcesc Beyoglu, ci de la moneda de aur Hyperpyron, bătută de Paleologi spre sfârşitul dinastiei lor, cu un conţinut de 20 gr de aur, de 20 de carate. Moneda a circulat şi in Occident, bucurându-se de o largă apreciere a calităţii ei, sub numele de perperum şi în Balcani, slavizat pe numele perper cu pluralul românesc perperii.

Ultimii perperi bizantini ai lui Ioan al-VI-lea aveau deja 24 de carate. Moneda este datată din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, dar a fost comandată de fratele vitreg al lui Mircea, Dan I, care a domnit înaintea lui şi care a fost un adevărat numismat şi primul care a bătut ducatul, o monedă de argint de 0,50 gr, dar şi-a dorit o monedă de aur în circulaţie românească. După întemeierea Ţărilor Române în secolul al XIV-lea, domnitorii acestora au emis monede cu însemne heraldice şi cu simboluri ale suveranităţii lor.
Sursa: FB Câmpulungul primilor trei Basarabi

Citește și Biserica de lemn din Cerşani Vale, omisă pe nedrept de pe noua listă a monumentelor istorice