Istorie adevărată. În data de 12 septembrie 1944, la Moscova, a fost semnată Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, în conditiile dictate de URSS, prin care se consfinţea starea de fapt a ieşirii României din războiul cu Aliații occidentali și URSS şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. (Foto: Iosif Visarionovici Stalin, conducătorul Uniunii Sovietice la acel moment istoric)

Reprezentanții Guvernului și Înaltului Comandament Român la Moscova au fost: Ministrul de Stat și Ministru de Justitie Lucrețiu Pătrășcanu, Ministrul Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne și Adjutantul Majestății Sale Regelui Romaniei, General D. Dămăceanu, Principele Barbu Știrbey si dl G. Popp, având depline puteri.

Reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic) a fost Mareșal al Uniunii Sovietice R. Ya. Malinowski, deplin împuternicit pentru aceasta de către Guvernele Uniunii Sovietice, RegatuluiUnit și Statelor Unite ale Americii.

(Foto: I.V. Stalin, F.D. Roosevelt și Winston Churchill)

După lovitura de stat de la 23 august și până la 12 septembrie 1944, în  absența unui armistițiu semnat, trupele sovietice au tratat în continuare pe români drept inamici, un număr de 114.000 – 160.000 de soldați români fiind luați prizonieri de război de către sovietici, fără luptă, ca urmare a ordinului de încetare a focului dat de regele Mihai. Aceștia au fost trimiși pe jos în lagăre din Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre ei murind pe drum.

La articolul 16, Convenţia prevedea scoaterea din circulaţie a tuturor publicaţiilor fasciste şi legionare din România, pretext pentru regimul comunist de a scoate din circuitul public sau privat texte importante referitoare la unitatea statului român, la tradiţiile româneşti ori la românii din alte ţări.

Pe lista autorilor interzişi atunci figurau mari nume ale culturii noastre naționale cum ar fi  Gheorghe Şincai, Nicoale Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Eliade și chiar marele dramaturg  de origine evreiască, Mihail Sebastian.