Pe parcursul acestui an vom avea o reducere substanţială a inflaţiei, a declarat, astăzi, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe de presă.
Rata anuală a inflaţiei şi-a menţinut trendul descendent în trimestrul întâi al acestui an, BNR anticipând un nivel al Indicelui Preţurilor de Consum de 7,1% pentru finalul anului în curs, indicatorul urmând să coboare la 4,2% în decembrie 2024 şi la 3,9% în martie 2025, potrivit Raportului pe inflaţie publicat astăzi de banca centrală.
Citește și:
- Primarul din Mioveni continuă lupta în instanţă cu Stelian Crăciun. „Justiţia să-şi facă treaba! Cineva trebuie să-i dea o lecţie acestui «cel mai mare om de afaceri»!”
- Despre fabrica de bani (pardon, cherestea) de la Domneşti
Documentul arată: "După ce a atins nivelul maxim al acestui ciclu inflaţionist în noiembrie 2022, rata anuală a inflaţiei IPC s-a înscris pe o traiectorie descendentă, coborând până la 14,53% în luna martie, cu 2,23 puncte procentuale sub valoarea maximă şi, respectiv, cu 1,84 puncte procentuale mai jos faţă de luna decembrie 2022".
România se află în linie cu celelalte state europene din perspectiva ratei inflaţiei, fiind chiar mai bine poziţionată la nivel regional, cea mai importantă contribuţie dezinflaţionistă în primul trimestru al lui 2023 continuând să revină componentelor energetice, a menţionat, astăzi, Mugur Isărescu.
Printre altele, guvernatorul băncii centrale a menţionat că determinanţii inflaţiei în perioada menţionată sunt:
- Continuarea procesului de detensionare a pieţelor internaţionale ale materiilor prime;
- Extinderea sferei de aplicabilitate a schemei de plafonare pentru tarifele la utilităţi;
- Temperarea aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor economici;
- Puternice efecte de bază favorabile, asociate şocului generat în T1 2022 de declanşarea războiului din Ucraina;
- Presiunile acumulate la nivelul costurilor de producţie (materii prime şi materiale, utilităţi, transport, forţă de muncă);
- Condiţii încă favorabile de cerere care facilitează un comportament de stabilire a preţurilor mai înclinat către scumpiri;
- Eliminarea compensării de 0,5 RON/litru de carburant.
În noiembrie anul trecut, Banca Naţională estima o rată a inflaţiei de 11,2% pentru finalul anului 2023. În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.
Mugur Isăerscu a menţionat, în cadrul evenimentului de astăzi: "Să ne uităm la prognoză şi la traiectoria prevăzută a inflaţiei: aproape că se suprapune pe cea anterioară. La sfârşitul anului, modelul ne arată 7,1%, dar sunt sigur că, dacă ar introduce cifra ultimă, a inflaţiei din ultima lună, din aprilie, probabil că tot la 7% s-ar situa".
Citește și:
- Onorariile avocaţilor pentru şefele APIA Argeş trimise în judecată, plătite din bugetul instituţiei
- Comisarul-şef Cristian Mihalcea continuă dezvăluirile: „Acum doi ani, poliţistului i-a fost luată acea ultimă pârghie pe linia Legii 12 – aia când l-ai prins cu marfă fără documente… Uşor-uşor, este liber la evaziune!”
Raportul asupra inflaţiei prezentat ieri de guvernator menţionează că diferenţele faţă de cifrele din raportul anterior provin din dinamica unor componente exogene, în principal la nivelul grupei legume-fructe-ouă, la care se adaugă unele de mai mică amploare privind preţurile energiei electrice: "Totuşi, după doi ani de presiuni extrem de intense asupra preţurilor «energetice», în 2023 se remarcă o temperare neîntreruptă, pronunţată, a contribuţiei acestei categorii de produse la dinamica inflaţiei, venind în principal din efecte de bază substanţiale, date fiind scumpirile consemnate în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi, într-o anumită măsură, şi din extinderea schemei de plafonare şi compensare la energia electrică şi gazele naturale de la 1 ianuarie 2023. Pe ansamblu, grupa «energie» (combustibili, energie electrică, gaze naturale) va înregistra o contribuţie uşor negativă la rata anuală a inflaţiei IPC în decembrie 2023, echivalentul unei corecţii de aproximativ 4,5 puncte procentuale a contribuţiei acesteia la inflaţia IPC faţă de finele anului trecut".
Totodată, conform sursei citate, detensionarea pieţelor internaţionale ale materiilor prime începe să producă efecte de-a lungul lanţului intern de producţie.
Articol preluat din ziarul bursa.ro
0 Comentarii