Ioana-Raluca Voicu-Arnăuţoiu: Portret al artistului la tinereţe (51)

Ce destin! Viața bate filmul (de s-ar face vreunul). Să te naști într-o grotă din Munții Nucșoarei, unde era ascuns căpitanul Toma Arnăuțoiu, comandantul partizanilor din Munții Făgăraș, și soția sa, Maria Plop, membră a grupului de rezistență.
Este vorba de Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, născută în 1956. La doi ani a fost… arestată alături de mama sa și de tatăl său, în urma trădării unui sătean din Nucșoara.

Fotografia pe care o prezentăm este realizată la sediul Securității din Pitești (cel de pe Calea Câmpulung, unde urmează să se mute… D.N.A. Argeș!), în 1958. Toma Arnăuțoiu va fi executat de securiștii comuniști în 1959, iar mama sa, Maria Plop, avea să moară în pușcăria din Miercurea Ciuc, în 1963, la 35 de ani.
Cum nu puteau ține în pușcărie un copil de doi ani, securiștii au dus-o pe Ioana-Raluca la un orfelinat din Câmpulung Muscel. La patru ani a fost înfiată de o familie de intelectuali din București, purtând numele de Voicu. A primit o educație aleasă și a ajuns violonistă în orchestra Ateneului din București și profesoară la Conservator.

După 1990, în sfârșit, după un îndelungat demers judiciar a reuşit să obţină dreptul a purta numele tatălui. Pe lângă concerte, inclusiv la Pitești, a devenit una dintre cercetătoarele asidue ale arhivei partizanilor din Muscel, publicând mai multe cărți, fie despre grupul condus de tatăl său, Toma Arnăuțoiu, fie despre mari muzicieni români urmăriți de fosta Securitate.
Acum vreun deceniu, ne declara: „Pe mine m-au luat autoritățile împreună cu părinții mei, mi-au făcut un act de naștere; m-au declarat pe numele mamei – lucru care a fost absolut salvator pentru că nu văd cine s-ar fi apropiat de un copil pe care îl chema Arnăuțoiu. Am stat într-un leagăn de copii timp de doi ani, având mare noroc și aici, și la 4 ani am fost înfiată de familia Voicu – de-asta am atâtea nume – și am venit la București.”
În prezent, trăiește în Anglia, alături de soțul său, Constantin Micutelu, fost director la B.B.C., venind în România doar pentru a se mai documenta în arhive.

Citește și Sebastian Papaiani: Portret al artistului la tinereţe (50)

Citește și Miron Cordun: Portret al artistului la tinereţe (49)