# Vagoane de dormit pentru sinistrații din Bascov # Printre casele afectate de inundații e și cea a judecătoarei Cornelia Inge Ene. Ploile torenţiale de la finele lunii iulie au produs pagube fără precedent în judeţul nostru, în nu mai puţin de 45 de localităţi. Potrivit ultimului bilanţ al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, apa a pătruns în 700 de curţi şi 419 locuinţe. Au mai fost afectate 18 drumuri comunale şi judeţene, precum şi 3 drumuri naţionale. Din nefericire, furia apelor a făcut şi de această dată victime omeneşti. Doi bărbaţi, unul din comuna Merişani, iar celălalt din Vedea, au murit înecaţi. Alţi opt oameni au văzut moartea cu ochii, după ce un tren care circula pe ruta Piteşti – Curtea de Argeş a deraiat între localităţile Borleşti şi Dobrogostea, terasamentul căii ferate cedând din cauza unei viituri. Statisticile mai arată că la aceste inundaţii nu s-au produs alunecări de teren, deşi – culmea! – o bună bucată din malul parcului Lunca Argeşului, o investiție realizată cu 10 milioane euro, bani europeni, s-a desprins şi a fost luată de ape cu băncuţe şi copaci cu tot.
264 de gospodării inundate la Bascov și 254 la Bârla
La Bascov, apele dezlănţuite ale unui pârâu din localitate transformat în câteva minute într-un fluviu, au făcut prăpăd în peste 260 de gospodării. Două familii au rămas fără acoperiş deasupra capului şi sunt nevoite să doarmă pe la vecini. Primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, spune că urmează să sosească de la Bucureşti două vagoane de dormit pentru familiile sinistrate, până când se vor găsi soluţii pentru construirea altor locuinţe. „Avem în Bascov în jur de 264 de gospodării inundate, 3 distruse şi 148 avariate. 55 de anexe gospodăreşti sunt distruse şi 174 avariate. 188 de case au grad de inundabilitate de 70% şi 109 au grad de inundabilitate între 30 şi 40%. Pereţii au rămas în picioare, dar sunt umezi şi acoperiţi de mucegai, iar apa a distrus tot ceea ce era înăuntru. Avem şi 800 de arbori doborâţi pe pârâul Bascov, dar îi vom degaja împreună cu reprezentanţii Direcţiei Silvice”, ne-a spus edilul Gheorghe Stancu. Printre casele destul de grav afectate de viitura formată pe pârâul Bascov se numără şi vila judecătoarei Cornelia Inge Ene de la Judecătoria Piteşti. Şi în comuna Bârla, 254 de locuinţe din trei sate au fost lovite de inundaţii. „Din satul Afrimeşti nu a scăpat nicio casă. I-am evacuat pe cetăţeni seara, înainte de viitură. Acum a trecut apa, au revenit toţi la casele lor. Ne scoatem toţi apa din case şi beciuri. Cât despre terenurile agricole, grâul e recoltat la noi cam pe 80% din suprafaţă”, ne-a spus şi Ion Neacşu, primarul comunei Bârla.
De ce a fost făcut Parcul Lunca Argeșului de mântuială, fără protecție la inundații?
Ploile abundente au făcut ravagii şi în parcul Lunca Argeşului, inundat pentru a doua oară în acest an de apele învolburate ale Argeşului. De această dată, viitura a înghiţit şi o porţiune din mal cu tot cu copacii, băncuţele, ba chiar şi cu bordurile care se aflau pe ea, până la aleea betonată, unde trecătorii stau acum şi privesc uluiţi la hăul creat de ape. Am încercat să aflăm care e valoarea pagubelor provocate de inundaţii în Lunca Argeşului, însă Constantin Zichil, directorul Serviciului Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Piteşti, s-a limitat la a ne preciza vag că parcul a fost curăţat, e funcţional, plin de oameni şi că despre pagube nu ştie nimic pentru că de acestea se ocupă serviciul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primăriei. Ceva mai comunicativ s-a dovedit a fi însă viceprimarul Cornel Ionică. Deşi iniţial, ne-a spus că nu s-au înregistrat pagube, ci trebuie doar refăcută zona care se învecinează cu râul prin construirea unui dig, vicele Ionică a recunoscut până la urmă că o bucăţică din mal a fost luată de ape cu tot ce se găsea pe ea şi că pagubele se rezumă la două băncuţe distruse şi şase plute culcate la pământ de viitură. „Încercăm să evităm în viitor astfel de evenimente printr-o protecţie a malului sub forma unui zid sau a unui dig din gabioane. Zidul de protecţie va trebui să-l facă primăria, pentru că nu a fost o construcţie acolo vreodată”, ne-a comunicat viceprimarul Piteştiului. Întrebat dacă se poate construi acest dig în Lunca Argeşului, parcul fiind amenajat din fonduri europene, vicele Ionică ne-a precizat că primăria are posibilitatea de a interveni „la marginea parcului, între apă şi sol, dar nu în structura lui, fiindcă nu se poate interveni în proiect”. Oricum, o mare întrebare persistă: De ce a fost făcut Parcul Lunca Argeșului de mântuială pe banii UE, fără protecție la inundații? Iar proiectantul și Primăria Pitești ar trebui să răspundă pentru această gafă de proporții.
Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii