Miercuri, 11 noiembrie, de la ora 14, în Sala „Ars Nova” de la Centrul Cultural Pitești, va avea loc dialogul cu tema „Impactul Inteligenței Artificiale asupra Consacrării și Garantării Drepturilor Omului”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, membru al Asociației Române de Drept Constituțional. O temă deosebită, poate și Ministerul Justiției îl va lua în calcul. Invitată este dr. Mihaela Stănciulescu, consilier coordonator al Biroului Teritorial Pitești al Instituției Avocatului Poporului.
Inteligența Artificială nu este inerent bună sau rea pentru drepturile omului
Inteligența Artificială (IA) reprezintă capacitatea unor sisteme tehnologice de a simula funcții cognitive umane precum învățarea, raționamentul, rezolvarea de probleme, percepția și înțelegerea limbajului. În termeni tehnici și generali, IA desemnează sisteme autonome capabile să analizeze volume mari de date („big data”), să recunoască tipare și să reproducă abilități umane grație unor tehnologii precum „machine learning”, rețelele neuronale și „deep learning”. La nivel european și mondial, transformarea IA dintr-un concept pur tehnologic într-o realitate cu impact social a impus trecerea la definiții juridice stricte, necesare pentru a reglementa răspunderea civilă, drepturile de autor și securitatea utilizatorilor.
Conform cadrului legislativ european, „un sistem de inteligență artificială” este definit drept: „Un sistem bazat pe un sistem informatic care este conceput să funcționeze cu diferite niveluri de autonomie și care poate prezenta adaptabilitate după implementare și care, pentru obiective explicite sau implicite, deduce, din inputul pe care îl primește, modul de a genera outputuri cum ar fi predicții, conținuturi, recomandări sau decizii care pot influența medii fizice sau virtuale”.
Impactul inteligenței artificiale (IA) asupra consacrării și garantării drepturilor omului este unul profund dual, reprezentând atât o oportunitate majoră pentru eficientizarea protecției acestora, cât și un risc sistemic fără precedent la adresa libertăților fundamentale.
Tehnologiile bazate pe IA nu mai sunt doar instrumente tehnice, ci forțe care redefinesc relația dintre om, stat și marile corporații media și tehnologice. Inteligența Artificială nu este inerent bună sau rea pentru drepturile omului; impactul ei depinde exclusiv de arhitectura valorică pe care o impunem creatorilor și utilizatorilor ei. Garantarea drepturilor omului în era IA necesită o abordare centrată pe om („human-centric approach”) în care codul tehnologic este subordonat codului juridic și etic, iar dezvoltarea algoritmilor este ghidată de principiul «human-in-the-loop» (menținerea controlului și supravegherii umane în deciziile critice).
0 Comentarii