Recent a văzut lumina tiparului cartea reeditată „Zile de sbucium și glorie. Pe valea Jiului, 1916”, a căpitanului în rezervă Ion D. Isac, tatăl dr. ing. Ilarie Isac, cunoscut ca părinte al Simfoniei Lalelelor. Este vorba despre primul jurnal de război scris de un combatant al luptelor pentru întregirea neamului românesc, începând cu mobilizarea din 15 august 1916, despre care Nicolae Iorga a spus, în “Revista istorică” din ianuarie-martie 1934: „E aici adevăr, duioșie și talent”.
În paginile acesteia regăsim o relatare, duioasă, despre întâlnirea pe care omul de litere și omul politic care a fost ulterior Ion D. Isac a avut-o, în linia I, cu cea pe care istoria a consemnat-o drept “eroina de la Jiu”.: “Un fluid de înviorare sfântă trece prin sufletul soldaților, privind-o. La Dănești, în linia I-a, cu lopata Linemann, își face mască individuală, se așează în ea. Așează arma. Face încontinuu exerciții de încărcare. Ia linia de ochire… un pom, o piatră, o casă depărtată. O noapte întreagă stă de veghe, neațipind o clipă măcar; ba dimpotrivă, îndeamnă pe soldați să se odihnească, că are ea grije.”
Textul, scris în stil arhaic, este însoțit de fotografia în care apare eroina feminină din Primul Război Mondial, tunsă băiețește, cu ochelari. Sub imagine stă scris: „Ecaterina Toderoiu, eroina dela Jiu”. Este, cel mai probabil, prima relatare și cea mai apropiată adevărului din tranșee. Acum însă, când de la 1 decembrie vom avea prima bancnotă, cea de 20 de lei, cu chipul eroinei pe ea, fiul fostului camarad de arme al Ecaterinei, inginerul Ilarie Isac, lansează o provocare: „Consider că recenzând cartea «Zile de sbucium și glorie», N. Iorga a validat adevăratul nume, de Toderoiu”. De altfel, și enciclopedia Wikipedia consemnează: „Ecaterina Teodoroiu (nume la naștere Cătălina Vasile Toderoiu)”.
Citește și Pianista piteşteană Luiza Borac, nominalizată la Gala „OpusKlassik”, la Konzerthaus Berlin
0 Comentarii