Prefectul Dragoș Predescu: „Datoria mea, înainte de toate, e să respect și să aplic legea. Întru totul. Fără a ține cont, vreo secundă, de persoane”
La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu. Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu.
Inginerul silvic Sever Pahonțu, soţul ei, mort în final de cancer datorat stresului, a fost supus unor tratamente umilitoare și multor alte abuzuri. De ce? Fosta judecătoare Gabriela Pahonţu a declarat că autorităţile nu au avut nicio reacţie la dezvăluirile tragice făcute de soţul său, ing. Sever Pahonţu: „Nu cred că prescripția urmăririi penale a împiedicat autoritățile să sesizeze organele judiciare!”
Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu halucinant prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, RA Romsilva, Consiliul Judeţean și Prefectura Argeș, fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi.
„Petiții cetățeni și răspunsurile către aceștia, în perioada 2016-2018” au fost topite
Vă relatam recent că memoriul depus la Prefectura Argeș de inginerul silvic Sever Pahonțu, înregistrat cu nr. 940/05.08.2016, în care acesta dezvăluia unele infracțiuni, nu se mai află în arhiva instituției. Dar noi căutăm în continuare să aflăm dacă acest memoriu a fost înaintat către instituțiile abilitate. Prefectul Dragoș Predescu declara, într-un interviu pe care ni-l acorda luna trecută, că nu ne poate răspunde la o astfel de întrebare, pentru că documentul (din 2016) nu se mai regăsește în arhivă, „fiindcă a fost topit – nu că l-a furat cineva sau că l-a pitit cineva, ci pentru că, în conformitate cu procedura, după 5 ani aceste documente se topesc”.
Spre justificare, Dragoș Predescu ne-a spus că „a fost înaintat către Serviciul Județean Argeș al Arhivelor Naționale procesul verbal nr. 1 din 19 aprilie 2024 al Comisiei de selecționare a documentelor întocmite și gestionate la nivelul Instituției Prefectului – Județul Argeș, care conține documentele ce vor fi topite ca urmare a expirării termenului de păstrare, respectiv „Petiții cetățeni și răspunsurile către aceștia, în perioada 2016-2018 (indicativ IV-C4).
Prin adresa nr. SJANAG 454-U din 14.05.2024, Serviciul Județean Argeș al Arhivelor Naționale a aprobat lucrarea de selecționare privind fondul arhivistic propriu pe anii 2011-2020. Documentele la care faceți referire din anul 2016 nu au dispărut din arhiva instituției noastre, ci au fost topite ca urmare a expirării termenului de păstrare”.
„Dacă se constată nerespectarea legii, există prevederi ce vorbesc inclusiv despre sancțiuni”
Văsăzică, până acum am aflat că… documentele nu au dispărut de la Instituția Prefectului, ci că au fost topite. Și că, din câte se pare, ele nu au lăsat nicio urmă, decât un proces verbal în care nu este precizat ce rezoluție au primit la vremea respectivă, în mandatul prefectului Cristian Soare. Vă vine să credeți? Nouă nu, de aceea am insistat cu întrebările adresate prefectului Dragoș Predescu.
Domnule prefect, din adresa dv către ziarul nostru reiese că memoriul lui Sever Pahonțu a fost înregistrat ca petiție….
– Da. Înseamnă că a existat un memoriu pe care un cetățean l-a adresat Instituției Prefectului. Și, având în vedere ce ați relatat dvs, competența nu era la vremea respectivă a Instituției Prefectului, conform legii.
Alături de acel memoriu erau și alte documente… În procesul verbal de topire nu se face referire la ele și nici dacă acestea au fost transmise instituților abilitate. Cum așa?
– Dată fiind perioada de timp scursă de atunci, eu nu am la acest moment elemente pentru a vă răspunde la întrebările dv, cum s-a întâmplat atunci, ce s-a întâmplat atunci și nici măcar dacă acest memoriu a ajuns undeva.
Dacă se va descoperi, totuși, că aceste documente nu au fost trimise organelor competente, ce datorie aveți ca prefect?
– Datoria mea, înainte de toate, e să respect și să aplic legea. Întru totul. Fără a ține cont, vreo secundă, de persoane. Vă dau, uite, în premieră: săptămâna trecută am semnat transmiterea unui memoriu, a unei sesizări către instituțiile competente, care se referea la moartea unui pacient la Spitalul Județean de Urgență Pitești. Am semnat-o săptămâna trecută și am și transmis-o, pentru că obligația mea, în măsura în care sunt sesizate fapte ce nu au legătură cu competența exclusivă a Instituției Prefectului, este să redirecționez către instituțiile abilitate.
Repet, dacă în cazul inginerului Pahonțu se va descoperi că nu au fost transmise acele documente, veți face vreun demers, ca prefect?
– În legătură cu respectarea și aplicarea legii, atât eu, cât și funcționarii trebuie să ne conformăm. Dacă se constată nerespectarea legii, sigur că există prevederi ce vorbesc inclusiv despre sancțiuni. Și prerogative legale în ceea ce-i privește pe cei care, să spunem, nu au respectat legea. Dar nu sunt eu organul abilitat nici să fac anchete, cercetări. Doar atât pot face: în măsura în care constat că sunt niște elemente acolo care nu vizează exclusiv competența Instituției Prefectului, redirecționez acel memoriu către instituțiile abilitate.
Deci un eventual demers al dv. n-ar fi, să înțelegem, tardiv, în condițiile în care în memoriu este vorba despre Direcția Silvică, instituție subordonată, nu?
– Nu este chiar așa cu relația de subordonare, pentru că aici e vorba despre o discuție legislativă pe care, dacă vreți, o purtăm oricând. Relație propriu-zisă de subordonare între Instituția Prefectului, instituții deconcentrate, companii naționale și autorități publice locale nu există. În sensul în care legea nu prevede. Cu primăriile și cu autoritățile publice locale există o relație de colaborare, de coordonare, iar în ceea ce privește instituțiile publice deconcentrate, așa cum sunt ele definite de lege, nu putem vorbi despre o conducere efectivă a lor; există noțiunea că prefectul conduce instituțiile publice deconcentrate, însă prerogativele nu sunt atât de mari, din păcate sau din fericire, depinde cum vreți s-o priviți. Instituțiile publice deconcentrate sunt conduse de directori, care sunt subordonați în mod direct instituțiilor sau autorităților naționale specifice, sau ministerelor.
Dan Manu: „Dl președinte Mînzînă are la îndemână toate frâiele și procedurile”
Pentru că, iată, Prefectura se află încă în faza de căutări, de regăsire de sine, ca instituție, ca să zicem așa, odată cu venirea unui tânăr prefect, demersul nostru în cazul de față s-a îndreptat și spre alte piste. Cum ar fi spre Consiliul Județean Argeș.
Dan Manu, cel care preluase în vara lui 2016 președinția Consiliului Județean Argeș, ne-a spus că nu știe nimic despre memoriul depus la instituție de petentul inginer silvic Sever Pahonțu (înregistrat în aplicația INTEMA la 29 iulie 2016).
„Nu știu despre acest memoriu. De dl Sever Pahonțu am auzit. Era un inginer silvic. Personal, nu-mi amintesc să fi stat de vorbă față în față… Eu, la vremea respectivă, alergam prin județ și ca medic legist, nu numai în calitate de candidat. Deci, nu sunt în măsură să vă dau niște date (legate de memoriul respectiv – n.r.) și nu știu în ce măsură poate avea vreo conotație activitatea silvică cu… Dl președinte Mînzînă are la îndemână toate frâiele și procedurile, fiind președintele în exercițiu al Consiliului Județean, să vadă în arhivă ce este, cum este. Iar ca procedură, dacă prin virtutea profesiei, așa cum știu eu, și a funcției, în momentul în care iei la cunoștință de o presupusă sau suspectă faptă penală, ai obligația de serviciu să anunți organele în drept” – ne-a spus Dan Manu.
„Exact asta aș fi făcut”. Ar fi sesizat organele în drept!
În acest context, fostul președinte al Consiliului Județean Argeș a adăugat că, dacă știa despre acel memoriu, ar fi sesizat organele în drept. „Exact asta aș fi făcut. Deci, este o obligație pe care ți-o impune partea legislativă”. L-am întrebat pe dl Manu dacă este posibil ca acest document să nu-i fi fost adus la cunoștință în mod intenționat, dată fiind gravitatea acuzelor aduse de Sever Pahonțu directorului Armand Chiriloiu. „La mine nu s-a întâmplat treaba asta. În mandatul meu a existat un respect reciproc cu toate conducerile din instituțiile deconcentrate și naționale. Nu, eu exclud treaba aceasta. Dacă documentul a fost înregistrat, este bine să se uite, să vadă…” – ne-a declarat fostul președinte al C.J. Argeș.
„La cabanele de vânătoare am fost de-a lungul anilor. Dar nu ca președinte”
Cu Armand Chiriloiu, director al Direcției Silvice Argeș, Dan Manu spune că se afla „în relații pur și simplu normale, de serviciu”: „Dânsul nu prea avea o legătură directă cu Consiliul Județean. Mai mult cu Prefectura, pentru că era o direcție deconcentrată. Deci, legăturile de colaborare, interinstituționale, între Consiliul Județean și Direcția Silvică nu sunt, pentru că nu există. Decât, eventual, invitații la acțiuni comune, la împăduriri…”. L-am întrebat pe dl Manu dacă a fost la cabanele de vânătoare ale Direcției Silvice. „La cabanele de vânătoare am fost de-a lungul anilor. Dar nu ca președinte. Îmi amintesc cu plăcere de Mozacu, de Nucșoara, de Râușoru… Dar, să ne înțelegem, nu m-am dus să chefuiesc. Pur și simplu, cunosc aceste cabane; am fost și le cunosc chiar de când eram copil. De exemplu, cabana de vânătoare de la Râușoru, care este în comuna mea natală, o știu de când eram copil. Când mă duceam, de exemplu, cu undița, la pescuit, pe râul Bratia, în vacanțele de vară…” – ne-a răspuns Dan Manu.
Aşteptăm răspunsuri de la Consiliul Judeţean
Punct și de la capăt. Consiliul Județean Argeș ne-a transmis recent că memoriul inginerului Sever Pahonțu a fost înregistrat la această instituție, în aplicația INTEMA, sub numărul 11093/29.07.2016. Deci, la începutul mandatului de președinte al d-lui Dan Manu. Ce rezoluție a primit, însă, acest memoriu? Am adresat această întrebare Consiliului Județean Argeș și așteptăm un răspuns. Pentru că vrem să aflăm dacă au fost sesizate organele abilitate, așa cum declară mai toți că ar fi trebuit să se întâmple. De asemenea, având în vedere că la memoriul petentului Sever Pahonțu au fost anexate mai multe documente, inclusiv plângeri penale, am solicitat instituției să ni le pună la dispoziție.
Prefectura nu are bază de date online, pentru a proteja documentele
Referitor la aplicația INTEMA de la Consiliul Județean, prefectul Dragoș Predescu spune că Instituția Prefectului nu are o astfel de bază de date virtuală, online, cu documente scanate, astfel încât, în situația în care acestea sunt topite, să rămână acolo înregistrate. „Nu are. Am vrut eu să fac acum o lună, dar se va face, pentru că este un program la nivel național.”
Citește și Memoriul „muribundului” inginer silvic Sever Pahonţu
0 Comentarii