Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (35). Marcel Proca: „Ar trebui o cercetare mai amănunţită. Se pot implica organele penale”

La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, într-un interviu acordat Jurnalului, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu. Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu. 

În final, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu a decedat de cancer din cauza stresului și a torturii permanente, fizice și psihice, de la locul de muncă. Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu-denunț prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, adică Prefectura Argeș, Consiliul Judeţean Argeș și RA Romsilva, rămas fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi, împotriva legii și a bunului simț.

În memoriul său, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu, explică tortura suferită la locul de muncă: „Începând cu anul 2012, mi s-au aplicat numeroase sancțiuni disciplinare, tocmai pentru că în contractul colectiv de muncă există prevederea conform căreia salariatului care are trei sancțiuni disciplinare definitive i se desface contractul de muncă. Am contestat toate aceste sancțiuni în instanță și am câștigat definitiv […]
De asemenea, directorul Direcției Silvice, Armand Chiriloiu, a formulat împotriva mea 5 plângeri penale […] Evident că am contestat și această măsură abuzivă, am câștigat definitiv în instanță și în baza hotărârii judecătorești am fost reintegrat în funcție […] Din anul 2012 nu am primit calculator în dotare pentru întocmirea situațiilor cerute de fișa postului, colegilor fiindu-le interzis să-mi permită accesul la calculatoarele lor.
În luna octombrie 2015, am fost mutat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și unde sunt depozitate materialele de curățenie”.

În ce privește decesul funcționarului public ing silvic Sever Pahonțu, se conturează clar cauza în urma declarației medicului Cătălin Cârstoiu: „Sever Pahonţu a avut în 2016 două internări în Spitalul Universitar. Afecţiunile sale puteau fi provocate de stres la locul de muncă”.
Mai există o acuzație publică gravă, aberantă, ca într-un film de groază, cu privire la faptul că directorul Chiriloiu a interzis participarea funcționarilor publici din subordine la înmormântarea colegului lor. L-am întrebat despre această acuzație pe directorul Chiriloiu, însă acesta nu răspunde, împotriva propriului interes. Poate că nu e adevărat, poate a fost și el la înmormântarea colegului Sever Pahonțu, cum ar fi fost normal. Referitor la această acuzație, fostul şef al Direcţiei Silvice Argeş, Gheorghe Davidescu, a declarat: „Am fost la înmormântarea lui Sever Pahonţu, dar din păcate nu am văzut niciun coleg pe acolo, absolut niciunul, deci teroarea şi-a făcut efectul”.
În continuare, campania de presă încearcă să lămurească de ce instituții publice ale statului român nu își fac datoria, astfel încât opinia publică să afle cauza morții funcționarului public ing. silvic Sever Pahonțu. Repetăm, poate directorul Chiriloiu nu are nicio vină și funcționarii publici din instituțiile publice, plus poliția și procuratura, prefăcându-se că îl acoperă doar sporesc gradul de acuzare!

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (34). Constantin Truică, fost director adjunct al Direcţiei Silvice Argeş: „Obligatoriu trebuia să se răspundă la memoriu”

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (33). Ion Mihăilescu: „Acuzaţiile le dădeam organelor competente să le trateze. Obligatoriu!”

„Când primeam așa ceva, întotdeauna îl chemam pe șeful Biroului Juridic, făceam o analiză”

Marcel Proca, fost prefect de Argeș și un foarte cunoscut om de afaceri, ne-a explicat ce făcea domnia sa când primea un memoriu-denunț de genul celui depus de inginerul Silvic Sever Pahonțu (Dl. Proca este la curent cu această campanie de presă a „Jurnalului de Argeș”).
„Un astfel de memoriu era înaintat la mapa de corespondență. Când primeam așa ceva, întotdeauna îl chemam pe șeful Biroului Juridic, făceam o analiză asupra evenimentelor descrise acolo și, în funcție de cât de mult corespundeau din punct de vedere juridic unei anumite legislații sau în funcție de cât de multe dovezi erau în sprijinul afirmațiilor respective, erau două cursuri: fie respingeam respectiva solicitare, ca nefondată, fie îi dădeam drumul pe traseul legal – o trimiteam la autoritățile competente, cu viza prefectului” – ne-a spus dl Proca, adăugând că un astfel de demers se face potrivit legii: „Una dintre competențele importante ale prefectului este de aplicare a legislației Guvernului în teritoriu și de supraveghere a corectitudinii aplicării legislației”.

„Sunt documente care nu se pot arde decât cu anumite aprobări”

Fostul prefect de Argeș spune că orice astfel de document (memoriu, petiție) nu poate dispărea întru totul, chiar dacă este topit, ci rămân „urmele” sale într-un registru, cu număr, cu ce rezoluție a primit. „Există o legislație corespunzătoare legată de topire, adică nu se poate topi ceva oricând vrea cineva. Se selectează documentele, unele se pot topi pentru că a expirat perioada cât trebuie menținute, altele, din contră, trebuie ținute nu știu cât; și sunt documente care nu se pot arde decât cu anumite aprobări, care se obțin în funcție de competența la care se referă documentul respectiv. Dacă sunt arse, se face un proces-verbal de distrugere – într-una dintre forme, ardere, tocare – și se menționează într-un proces verbal și se menționează acolo respectivele rezoluții. Deci, există un astfel de proces verbal” – ne-a explicat Marcel Proca.

Și-atunci, de ce nici Instituția Prefectului, nici Consiliul Județean, acolo unde inginerul silvic Sever Pahonțu a depus, în 2016, memoriul denunț, nu-și fac datoria și nu ne comunică dacă acest document – topit – a fost îndreptat către organele abilitate, or, dacă nu s-a întâmplat acest lucru, de ce nimeni nu se sesizează să ia măsurile care se impun?

„Mi-e greu să răspund. Poate că aici ar trebui făcută o cercetare mai amănunțită, și nu numai din partea prefectului. Pe baza unei sesizări se pot implica și alte organe, inclusiv organe penale de urmărire” – a afirmat dl Proca.

„Să semnezi pentru tine, ca director, o primă sau o idemnizație de asta mi se pare culmea nerușinării!”

Cât privește bonusurile nerușinate pe care și le-au dat, ani la rândul, la pensionare, cei de la Romsilva – la ora acestei discuții încă nu fuseseră anulate prin Ordonanță de Guvern – Marcel Proca, ne-a declarat: „E incredibil așa ceva! V-o spune unul care a lucrat cel mai mult în privat. Noi nu ne putem permite, datorită condițiilor de piață, iar la stat se ajunge la astfel de valori… Cum e posibil? Legislația e permisivă și – cum să vă spun? – lipsa de bun simț a celor care semnează. Să semnezi pentru tine, ca director, o primă sau o idemnizație de asta mi se pare culmea nerușinării! Că știi ce se întâmplă în jur, știi cum e situația… Dacă directorul, de pildă, n-ar semna chestia asta, nu s-ar da primele respective… Sau le-ar ajusta rezonabil”.

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (32). Filip Georgescu, fost director al Direcţiei Silvice Argeş şi al Romsilva: „Dacă ajungea la mine un memoriu, luam măsuri”

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (31). Ministrul Mircea Fechet: „Orice tip de management ineficient, orice abuz vor fi evaluate şi sancţionate”