Turismul a scăzut dramatic. „Turiștii noștri se limitează doar la tranzit, nu mai vin să stea într-un sejur, pentru că le e frică”
Săptămâna trecută, prefectul de Argeș, Ioana Făcăleață, și mai mulți primari din județ s-au întâlnit cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. La Minister s-au purtat discuții despre problemele create de urși în gospodăriilor localnicilor, siguranța oamenilor care tranzitează Transfăgărășanul și înmulțirea necontrolată a animalelor. Singurul consilier județean din Argeș prezent acolo a fost Dumitru Grecu, care este și managerul Hotelului de patru stele „Valea cu Pești”, aflat pe Transfăgărășan, lângă Lacul Vidraru.
La întâlnire au fost și directorii de la Romsilva și de la Garda Forestieră. „Toată lumea a venit cu exemple de ce se întâmplă și concluzia a fost că soluția este limitarea numărului de exemplare, care e mult depășit pe suprafețele respective. E destul de dificil, pentru că ar trebui extras/eutanasiat sau împușcat foarte mult. Din păcate, cele mai multe ursoaice cu pui sunt izgonite din pădure, pentru că masculii sunt foarte mulți, sunt animale teritoriale și, neavând unde să se ducă, vin către locuințe.
Vin din cauza presiunii pe care o exercită masculii mari, care nu stau cu ursoaicele decât în perioada de procreare, după care sunt animale solitare. N-a luat doamna ministru nicio decizie. Practic, toți primarii au făcut presiune. Așa cum era dânsa destul de vocală, n-a reușit să vorbească mai deloc și nici să își impună vreun punct de vedere. Inițial, discuția a pornit cu unde sunt puiuții care au rămas de la ursoaica ucisă și s-a uitat complet despre puiuți, practic, am discutat despre problema urșilor”, ne-a povestit Dumitru Grecu. Alte subiecte atinse la discuție au fost costurile mari de relocare pe care ar trebui să le suporte primarii, costuri pentru extragere, pentru împușcare.
„Ursuleții trec de gardul electric de sârmă și ursoaica nu mai ține cont, se duce după ei, rupe gardul”
Dumitru Grecu a fost prezent și în calitate de antreprenor și operator de turism, lovindu-se de ani de zile de problemele cauzate de urși. Turismul pe Transfăgărășan a început să fie afectat serios după primele incidente cu turiștii străini, din luna mai, dar a scăzut drastic după moartea italianului.
„Am și spus în cuvântul meu că înmulțirea excesivă a urșilor nouă ne afectează business-ul. Eu fiind și președintele Asociației Turistice Transfăgărășan, ne afectează afacerea tuturor, pentru că turiștii nu mai pot să facă niciun fel de activitate. În sezonul ăsta, cel puțin de când au fost accidentele inițiale, într-o lună au fost trei (turiști străini răniți la mâini când încercau să hrănească urșii, n.r.), toată lumea este la curent cu ce se întâmplă cu urșii și turiștii noștri se limitează doar la tranzit, nu mai vin să stea într-un sejur, pentru că le e frică, nu au ce să facă.
Noi am investit într-o terasă pe malul Lacului Vidraru, unde avem terenul nostru. Am făcut inclusiv piscină, șezlonguri, plajă, bărci, agrement. Eh, am închis-o, pentru că nu vine nimeni. Le e frică, și nouă ne-a fost teamă, mai ales după incidentul în care a fost omorât motociclistul.”
Managerul hotelului ne-a confirmat și că la „Valea cu pești” chiar s-a întâmplat ca ursul să rupă gardul, dar s-au luat măsuri draconice de securitate. Curtea hotelului este împrejmuită cu un gard foarte solid în afara căruia s-au pus două rânduri de gard electric. Iar la intrarea principală, unde este parcarea, sunt lumini permanente, cu senzori și câinii care tot timpul aleargă după urși. „Oricum, dacă vine ursoaica cu pui, ursuleții trec de gardul electric de sârmă și ursoaica nu mai ține cont, se duce după ei, rupe gardul. Lucrurile sunt destul de grave”, subliniază antreprenorul.
„Sunt descendenți din niște exemplare care nu s-au dezvoltat așa cum trebuie și specia nu mai are legătură cu ursul brun”
Timp de o oră, ministrul și-a notat, a ascultat și a pus întrebări, dar nu s-au trasat clar niște soluții, deși Dumitru Grecu a propus sterilizarea ursoaicelor.
„Nu mi s-a dat un răspuns, a notat doamna ministru. Ideea este că fac de foarte multe ori relocări și cu ocazia relocărilor ar putea să sterilizeze ursoaicele, ca să nu mai facă atât de mulți pui. Pe vremuri, când nu erau atât de mulți urși, ursoaicele făceau, de regulă, unul, maxim doi pui, acum, făcând trei și uneori chiar patru, este mult mai greu să fie hrăniți puii. Eu văd zilnic, de câte ori merg spre hotel, sute de urși. Foarte mulți sunt distrofici, foarte slabi.
Cresc și, dacă sunt femele, fac pui și sunt descendenți din niște exemplare care nu s-au dezvoltat așa cum trebuie și specia nu mai are legătură cu ursul brun, s-a degradat foarte mult. Practic, tot procesul mediatizat atât de mult pentru protecția urșilor nu-și mai are sens pentru felul acesta de exemplare, pentru că natura lucrează. Deci, automat, se selectează. Urșii mari împing ursoaicele către zonele exterioare terenurilor pe care și le marchează. Ursul are un areal de cel puțin 10 kilometri pătrați. Dacă se întâlnesc doi urși, se luptă între ei. Ursoaicele, care și așa sunt distrofice, nici nu mai stau la luptă, pleacă pur și simplu”.
„Atunci când nasc ciutele, urșii le mănâncă puii”
Un alt fenomen ia amploare în pădurile montane, despre care se știe mai puțin, dar pe care Dumitru Grecu l-a adus în atenția ministrei. „Pentru că nu mai hibernează, iernile nu mai sunt atât de friguroase, primăvara devreme, urșii se duc în pădure, au un miros foarte bine dezvoltat și atunci când nasc ciutele, le mănâncă puii, n-ajung să crească. Practic, numărul cervitelor a scăzut dramatic.
Dacă nu se intervine, se întâmplă fenomene care afectează foarte mult echilibrul cinegetic. Ursul fiind în vârful lanțului trofic și neavând niciun dușman care să îl corecteze, singura corecție care se face este faptul că degenerează specia, dar ei sunt tot mai mulți și instinctul lor de animal sălbatic îi conduce spre atac. Acestea sunt deja generații de urși crescuți pe lângă oameni, niciodată nu se vor mai duce în pădure, vor căuta prezența umană ca să găsească hrana, pentru că, în obiceiurile lor, hrana nu mai este în pădure, este lângă om. Acestea au fost discuțiile acolo și doamna ministru și-a notat tot timpul”, ne-a declarat Dumitru Grecu.
Primarii au vrut să-i semnaleze ministrului și probleme legate de lupi și șacali, dar aceste subiecte au fost lăsate pentru altă întâlnire, programată marți, 15 iulie.
0 Comentarii