Web Analytics

Generalul Gheorghe Toma, mentorul a zeci de generali şi ofiţeri superiori

de | 7.10.2010 12:45 | Cultură

Generalul de brigadă Gheorghe Toma s-a născut într-o zi din toamna anului 1949 în casa lui Costică Toma, om de condiţie modestă şi mare meşter într-ale cojocăritului. Gheorghe Toma urmează şcoala primară, gimnazială şi liceul în Domneşti, ultimul an, între 1966-1967, făcându-l la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza. Nu se va opri aici. Datorită ambiţiei şi uşurinţei gândirii, în 1970 termină Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Mihai Viteazul” – arma tancuri, din Piteşti.

A absolvit Academia Militară ca şef de promoţie în 1982

Conştient că numai o amplă pregătire de specialitate ar putea să-i ofere împlinirea profesională, ofiţerul Gheorghe Toma urmează, între 1973-1977, cursurile Facultăţii de Automobile din Piteşti şi „Cursul de perfecţionare, comandanţi de companie tancuri” în perioada 1979-1980. „Mi-am intuit destinul încă de mic. Numai o viaţă ordonată şi trăită cu discreţie îmi putea oferi liniştea sufletească necesară existenţei în acele vremi. Gândind aşa, pas cu pas am depăşit furtunile existenţei, dedicându-mă profesiei şi ambiţiei de a fi mereu primul”, ne-a spus generalul Toma. Şi cum visul oricărui oştean „născut, iar nu făcut” este de a-şi găsi rostul prin cea mai înaltă şcoală militară, ofiţerul Gheorghe Toma va absolvi, ca şef de promoţie, în 1982 Academia Militară, Facultatea de Arme Întrunite, fiind înscris cu litere de aur pe placa de onoare a Academiei Militare, devenind astfel unul dintre primii militari din judeţul Argeş aflaţi de strajă la căpătâiul ţării. În 1985, protagonistul nostru îşi va începe cariera didactică la Catedra de Tactică Generală din cadrul Academiei Militare, iar după nouă ani susţine teza de doctorat cu tema „Căile de integrare a trupelor blindate în cadrul acţiunilor militare duse de trupele de uscat în zona de operaţii de sud, la nivel tactic şi operativ în războiul de apărare a ţării”.

Este primul general din Domneşti

Măiestria pedagogică şi experienţa în domeniul didacticii şi tacticii militare îi vor fi recunoscute prin numirea în 1995 ca şef al Catedrei de Artă Operativă, iar în 1997 ca decan al Colegiului de Comandă şi Stat Major, un forum de învăţământ militar, în cadrul căruia se pregătesc generalii şi ofiţerii superiori din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii şi o serie de structuri şi departamente din viaţa civilă, interesaţi de specificul programelor de învăţământ. În 1999 este numit conducător de doctorat în Academia de Înalte Studii Militare şi membru al Comisiei de Ştiinţe Militare din Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. În afara activităţii didactice, generalul dr. Gheorghe Toma a desfăşurat de-a lungul anilor o bogată acti¬vitate de cercetare ştiinţifică şi publicistică. Lista studiilor şi articolelor publicate de generalul dr. Gheorghe Toma, primul general din Domneşti, este impresionantă, ofiţerul abordând cu competenţă şi profesionalism, o gamă largă de probleme privitoare la: metodica întocmirii aplicaţiilor tactice şi studii privind metode şi procedee de întrebuinţare a echipajelor de tancuri în luptă, întrebuinţarea regimentului de tancuri din eşalonul doi al diviziei mecanizate în apărare, trecerea la ofensivă a regimentului de tancuri împotriva unei apărări organizate în grabă de inamic, folosirea marilor unităţi de tancuri în acţiuni independente, formele de manevră adoptate de marile unităţi de tancuri şi studii privind cooperarea subregională între ţările Europei Centrale şi eforturile desfăşurate de acestea în vederea aderării la structurile euroatlantice, metodologia programării, planificării, întocmirii, desfăşurării unui exerciţiu cu tematica „Parteneriat pentru pace” etc.

A publicat peste 40 de volume de specialitate

Numeroase şi cu tematici diverse sunt lucrările, tratatele, manualele, monografiile elaborate şi publicate de marele militar argeşean în ultimele două decenii. Dintre cele 40 de titluri amintim, manuale, cum ar fi „Trecerea la ofensivă a regimentului de tancuri împotriva unei apărări organizate în grabă de inamic”, Bucureşti, 1983 sau „Principii de întrebuinţare în luptă a diviziei de tancuri” Bucureşti, 1991 şi cărţi cum ar fi „Lupta eşaloanelor tactice”, „Blindatele moderne”, din anul 1997, „Acţiunile de luptă independente desfăşurate de eşaloanele tactice”, „Strategia apărării totale. Prezent şi viitor”, „Tehnici de comunicare”, „Conflictele sfârşitului de mileniu”, din anul 1999, „Acţiunile de luptă ale blindatelor în sisteme cu lucrări de hidroamelioraţii şi hidrotehnice şi în zone acoperite de culturi înalte”, „Arta operativă încotro?”, „Sisteme informaţionale militare” şi „Viitorul începe azi”, din anul 2000, „Istoria armei tancuri din Armata României”, „Arta operativă între contrarii”, „Secretul managementului, abilitatea conducerii” şi „Managementul ordinii publice la început de secol şi mileniu” din anul 2001, „Tactica blindatelor” din 2002, „Instantanee manageriale”, din 2002, „Managementul instabilităţii”, din 2003 sau „Provocările începutului de mileniu” din 2003.

Este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

O răsplată a rodnicei sale activităţi didactice şi publicistice a fost conferirea în 1999 a titlului de membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, precum şi a titlului de Fiu al Argeşului şi Muscelului acordat de Consiliul Judeţean Argeş în anul 2010. Existenţa generalului Toma are şi o aromă de împlinire familială. Cei doi copii s-au dedicat şi ei carierei militare. „Dacă se întâmplă să sune goarna, familia mea pleacă în trei structuri ale Sistemului Naţional de Apărare şi Dumnezeu ştie când, cum şi în care loc ne vom întâlni”. Generalul are un destin trăit intens, la cota marilor aspiraţii şi împliniri profesionale. ”Privind în urmă, pot spune că sunt mulţumit de harul cu care am fost norocit de Dumnezeu. Viaţa mea face parte din istoria ţării şi din istoria Domneştilor, satul pe care îl iubesc şi pe care l-am descris studenţilor mei ca fiind o parte din moşia Basarabilor, primii întemeietori ai unui stat românesc voievodal liber”.
Marius IONEL

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii