Folclorul muzical argeșean este o parte esențială a tradiției culturale a județului Argeș din România. Această regiune are o bogată moștenire muzicală, iar muzica tradițională argeșeană reflectă istoria și specificul cultural al locuitorilor săi. În aceste rânduri vom încerca să surprindem câteva caracteristici ale folclorului muzical argeșean.
Cântecele și dansurile tradiționale argeșene au un loc important în folclorul argeșean. Horele, sârbele și cântecele sunt interpretate în timpul diferitelor evenimente sociale și religioase, precum nunțile, sărbătorile religioase sau festivalurile locale. Acestea sunt însoțite de costume tradiționale specifice și pași de dans specifici.
Versurile cântecelor tradiționale argeșene abordează diverse tematici, cum ar fi iubirea, natura, munca agricolă, eroii locali și istoria locului. Aceste versuri pot fi adesea povestiri sau legende transmise oral din generație în generație.
Grupurile și ansamblurile folclorice din Argeș joacă un rol important în păstrarea și promovarea tradițiilor muzicale locale. Acestea lucrează pentru a învăța și transmite cântecele și dansurile tradiționale următoarelor generații.
Un aspect deosebit al folclorului muzical argeșean este conexiunea sa cu alte vetre folclorice muzicale din regiunile învecinate. În procesul transhumanței anuale, ciobanii din zona Sibiului ajungeau în județul Argeș în căutarea unor pășuni pentru animalele lor, pășuni mai bogate în iarbă grasă, datorită expunerii sudice. Prin urmare, în sate ca Sălătrucu, Arefu și Corbeni, poate fi auzită muzică specifică vetrei folclorice a Sibiului, inclusiv cântece tradiționale precum jiene, care aduc în prim-plan elemente specifice vieții pastorale, peisaje naturale, tradiții și experiențe ale comunităților rurale din aceste zone. Baza acestui repertoriu muzical constă în jocurile ciobănești, precum ,,Brâul” sau ,,De doi”, care se diversifică prin intermediul diferitelor variante de ,,Horă”, ,,Sârbă” și ,,Alunelu’”.
Citește și Câștigătorii Festivalului Concurs Național de Folclor Mioveni
Această moștenire muzicală reprezintă o parte importantă a culturii locale și contribuie la identitatea culturală a acestor localități. Dacă portul popular argeșean are motive florale și geometrice viu colorate, cu cât urcăm spre munte, culorile își pierd din intensitate și ornamentație, ajungând la un stil sobru, dominat de alb și negru, aspecte specifice și tradiției portului din zona Sibiului.
În nordul județului Argeș, tradițiile colindului specific sărbătorilor de iarnă se păstrează cu o mai mare intensitate, decât în alte zonele de sud și inevitabil conțin elemente specifice vetrei folclorice învecinate, cea a Sibiului.
La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, care are o puternică vatră folclorică, unde muzica se caracterizată prin dansuri rapide și melodii vocale cu bogate ornamentații și cu lovituri de glotă specifice. Melodii de joc, precum sârba, brâul, sunt semnificative în tradiția muzicală oltenească.
În regiunea de câmpie a județului, mai exact în zona Văii Cotmeana, repertoriul coregrafic include între 30 și 40 de dansuri tradiționale de tip călușăresc, hore rapide și bătute, precum și variante ale dansurilor sârba și brâul, specifice călușarilor. Aceste dansuri sunt expresii autentice ale culturii și tradițiilor locale, iar asemănările tipologice cu dansurile din zonele învecinate precum Olt, demonstrează interacțiunea și schimbul cultural între aceste vetre folclorice muzicale. În satele din sud-estul județului, pot fi identificate și dansuri populare specifice culturii și tradițiilor locale din Argeș, evidențiind ocupaţiile și obiceiurile caracteristice ale acestei zone.
La sud, județul Argeș împarte granița cu județul Teleorman, iar în zona de graniță se remarcă prezența cântării specifice ,,ca pe Vlașca”. Cântarea din zona Vlașca se concentrează în primul rând pe interpretarea vocală, iar instrumentația este adesea minimală sau absentă. Cu toate acestea, uneori se pot folosi instrumente tradiționale precum vioara, fluierul sau cobza. Cântecele din zona Vlașca acoperă o gamă variată de teme. Acestea pot include cântece de iubire, cântece de muncă agricolă și cântece de petrecere. Fiecare temă are propriile sale cântece și stiluri caracteristice.
Astfel, folclorul muzical argeșean se dezvoltă într-un context complex de interacțiune și schimb cultural, păstrând totuși specificul și identitatea culturală distinctă a județului Argeș în mozaicul folclorului românesc.
Folclorul muzical argeșean este o comoară a culturii locale, împărtășind tradiții, istorii și emoții cu zonele folclorice vecine, împreună contribuind la unitatea și diversitatea folclorului muzical românesc.
Autori: prof. Stroe-Vlad Elena, prof. Trandafir Anamaria
Citește și 300 de dansatori aduc folclorul autentic la Mioveni
0 Comentarii