Fii ai comunei Aninoasa cu preocupări în domeniul cercetării (II)

de | 30.03.2017 12:36 | Cultură

8 mavrodinTeodor Mavrodin, directorul Arhivelor Naţionale – Direcţia Judeţului Argeş

Fiul lui Nicolae şi al Mariei, Teodor Mavrodin s-a născut la 19 octombrie 1936, în satul Slănic, comuna Aninoasa. Studiile primare la Slănic (1943-1947), gimnaziale în Domneşti – Argeş (1947-1950) şi liceale în Câmpulung, la Şcoala Normală Carol I (1950-1954). Mavrodin a fost învăţător la Şcoala Glăvile, judeţul Vâlcea (1954-1956), student la Institutul Pedagogic Maxim Gorki, Bucureşti (1956-1958), de unde a fost exmatriculat pentru „atitudine antipatriotică, antipartinică şi antistatală”, pedagog şi învăţător la Liceul Codlea, judeţul Braşov (1958-1960) şi student, curs de zi, la Universitatea Bucureşti – Facultatea de Istorie (1960-1965). A fost muzeograf la Complexul Muzeal Goleşti – Argeş (1965- 1967) şi Muzeul Judeţean Argeş (1967-1978), director al Arhivelor Naţionale – Direcţia Judeţului Argeş (1978-2000).
Printre volumele publicate menţionăm: „Argeş – ghid turistic al judeţului”,  „Argeş – judeţele patriei – monografie”, „Filiala Arhivelor Statului, judeţul Argeş – monografie”,  Câmpulung. „Mic îndreptar turistic, Îndrumător în Arhivele Statului. Judeţul Argeş”, „Piteşti – Mărturii documentare, 1388-1944”, vol. I, „România. Viaţa politică în documente, Istoria Primăriei Piteşti”, „Mareşalul Antonescu întemniţat la Moscova”, „Istoria judeţului Argeş de la preistorie la Mihai Viteazul”, vol. I,  „Masoneria română văzută de un mason”, „Camera de comerţ şi industrie în istoria economiei argeşene, 1864-1949. 1990-2000”, „Episcopia Argeşului, 1793-1949” şi „Comuna Leordeni, judeţul Argeş. File de cronică”. Mavrodin este autorul a numeroase studii şi articole şi a făcut parte din colective de cercetători de la Arhivele Naţionale ale României care, în perioada 1981-1996, au cercetat arhivele din Federaţia Rusă în vederea depistării de documente referitoare la istoria poporului român.
În anul 1996, împreună cu Margareta Stan de la Arhivele Naţionale ale României, a adus în ţară, sub formă de xerocopii, Catagrafia din 1773-1774 a Moldovei şi Ţării Româneşti, întocmită de armata rusă, care se află la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti. Pe baza documentelor cercetate la Arhiva Centrală a Serviciului Federal de Securitate al Federaţiei Ruse a întocmit şi publicat, în 1998, cartea Mareşalul Antonescu întemniţat la Moscova. De asemenea, a prezentat intervenţii la diferite consfătuiri, cu participare internă şi internaţională, pe probleme arhivistice (Bucureşti, Bacău, Braşov).

Victor Popescu, decanul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti

8 popescuFiul lui Nicolae şi al Filofteiei din Slănic, Victor Popescu s-a născut la 22 octombrie 1944, în satul Stăneşti, comuna Corbi, judeţul Argeş. Studii: şcoala generală (1951-1958) în Slănic, comuna Aninoasa, liceale (1958-1962) la Liceul Dinicu Golescu din Câmpulung-Muscel, universitare (1962-1967) la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din Bucureşti – Facultatea de Horticultură. Pe linie profesională a fost asistent stagiar (1967-1971), asistent (1971-1987), şef de lucrări (1987-1991), conferenţiar (1991-1996), profesor universitar la Facultatea de Horticultură, catedra de Legumicultură. Este doctor în agricultură din anul 1978. Specializări: Japonia (6 luni), Belgia, Olanda (2 luni), Franţa, Spania, Anglia, China şi  Canada. Brevete de invenţie: brevet nr. 23712 – Soi de tomate timpurii pentru industrializare VITAMINA, 1987; brevet nr. 23313 – Soi de tomate timpurii pentru industrializare SINCRON, 1987.  
Titluri academice: membru corespondent al Academiei de Stiinţe Agricole şi Silvice, din 2003, vicepreşedinte al Societăţii Române de Horticultură din anul 2007, reprezentantul României în Consiliul de conducere al Societăţii Internaţionale de Stiinţe Horticole. Funcţii administrative: şeful Catedrei de Legumicultură, Facultatea de Horticultură şi Arhitectură Peisageră, 1995-1996, secretar stiinţific al Consiliului Facultăţii de Horticultură, 1996, directorul Colegiului Agricol din Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucuresti, 1996-2008, decanul Facultăţii de Horticultură, 2000-2008, membru în Consiliul Facultăţii de Horticultură, 1995-2008, în Senatul Universităţii, 1995-2008, în Biroul de Senat al Universităţii, 1995-2008, în Comisia de Atestare a titlurilor, diplomelor şi certificatelor din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în comisiile de evaluare a proiectelor de cercetare, preşedinte la numeroase şedinţe de acordare a titlului de doctor în horticultură, conducător de doctorat din anul 2001. Premii: premiul Academiei Române pentru lucrarea Tratat de legumicultură, 2003, anul acordării 2005, premiul Societăţii române a horticultorilor pentru lucrarea Legumicultură, 2003.
Membru al unor societăţi ştiinţifice şi profesionale: al Societăţii Internaţionale de Ştiinţe Agricole, al European Society for New Methods in Agricultural Research, membru fondator al Societăţii Române a Horticultorilor, al Societăţii Inginerilor Agronomi din România, preşedinte de onoare al Asociaţiei Horticultura XXI, membru în Colegiul de redacţie la revistele Agricultorul Român şi Hortinform. Participări la congrese şi sesiuni stiinţifice, ţinute la: Seul, Toronto, Maroc, Italia, Dubna-Rusia, Krakovia-Polonia şi la sesiuni stiinţifice organizate în Bucureşti, Timişoara, Craiova, Iaşi şi Cluj.

Ion Rămureanu, profesorul de la Facultatea de Teologie din Bucureşti

8 ramureanuNăscut la 12 noiembrie 1910, în Slănic, Ion Rămureanu a decedat la 27 septembrie 1988, la Bucureşti. Studiile primare la Slănic (1917-1922), Seminarul Teologic Miron Patriarhul din Câmpulung-Muscel (1922-1930), Facultatea de Teologie din Bucureşti (1930-1934), un an la Facultatea de Filozofie din Bucureşti (1934-1935), Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1943-1948).
Doctor în teologie, în 1942, cu teza Lupta împăratului Iulian împotriva creştinismului, Rămureanu a făcut specializare la Facultatea de Teologie Protestantă din Paris (1935-1936), Facultatea de Teologie Protestantă şi Catolică din Strasbourg (1936-1937) şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Atena (1937-1938). A funcţionat ca profesor de religie la Bucureşti, Constanţa şi Piteşti, apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti a fost pe rând: asistent la catedra de Istorie bisericească universală (1939-1948), lector de limba latină (1949-1952), limba latină şi limba franceză (1952-1956), asistent la catedra de Istorie bisericească universală (1956-1959) şi profesor agregat şi titular (1959-1977). După pensionare (1977) este profesor consultant la cursurile de doctorat pentru Istorie bisericească universală şi Patrologie.

Economistul Adrian Simion

8 simionAdrian Simon s-a născut la 29 septembrie 1957, în Piteşti. Studii: primare şi, parţial, gimnaziale în Aninoasa (1964-1970), parţial, gimnaziale în Bucureşti (1970-1972), liceale în Bucureşti (1972-1976) la Colegiul Naţional Iulia Haşdeu cu predare în limba spaniolă, secţia reală, postliceale în Bucureşti (1976-1978) la Şcoala Postliceală de Comerţ Exterior, universitare în Bucureşti (1979-1983) la Academia de Studii Economice, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, doctorale la Academia de Studii Economice Bucureşti, 1998, postuniversitare, 2002, la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureş – Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.
A lucrat ca economist stagiar, 1983-1987, la I.U.P.S. Gheorghieni, judeţul Harghita, şef Secţie Gospodărie, preşedinte Agenţia B.T.T. de la Comitetul Judeţean U.T.C. Harghita (1987-1989), contabil şef secţie la Întreprinderea Mecanică Gheorghieni, judeţul Harghita, 1990, director comercial între 1991-1995, 1999, manager economic comercial, 1995-1998, manager adjunct, 1998-1999, director economic, 1999-2001, la S.C. BUCIN S.A. Gheorghieni, judeţul Harghita, profesor asociat la Şcoala Tehnică Postliceală Gheorghieni, 1990-1992,  conferenţiar universitar asociat, 1999-2001, conferenţiar universitar, cancelar 2004-2008, la Universitatea Petru Maior din Târgu-Mureş. Printre volumele publicate menţionăm: Gestionarea stocurilor la nivel microeconomic, Pieţe şi burse de valori sau Marketing – note şi comentarii.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii