Fermierii europeni exceptați de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă

Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate în pârloagă.

Aceasta urmează propunerii Comisiei prezentate la 31 ianuarie și discuțiilor cu statele membre în cadrul reuniunilor comitetelor. Regulamentul va intra în vigoare mâine, 14 februarie, și se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an – și anume până la 31 decembrie 2024.

Scutirea parțială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, astfel cum au solicitat statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE.

În loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4 % din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau favoruri) și/sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor pe 4 % din terenul lor arabil vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerința privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.

Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să își modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ține seama de scenariul de referință alternativ în cadrul condiționalității GAEC 8. O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză. 

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil.

Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a oferi un echilibru adecvat între oferirea de ajutor și flexibilitate fermierilor care se confruntă cu numeroase provocări, pe de o parte, și protejarea biodiversității și a calității solului, pe de altă parte.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat: 

„Numai dacă fermierii noștri pot locui în afara terenurilor lor, vor investi în viitor. Și numai dacă ne îndeplinim împreună obiectivele climatice și de mediu, fermierii vor putea continua să trăiască. Fermierii noștri sunt pe deplin conștienți de acest lucru. Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri.”

Istoricul dosarului

Pentru a primi sprijinul PAC la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu și climă. Acest principiu al condiționalității se aplică pentru aproape 90 % din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, adică „bune condiții agricole și de mediu”.

Citește și:

• Liceul Ion Mihalache din Topoloveni, dialog între generații cu prozatorul Gabriel Cazan
• Scandal! ÎPS Teodosie, la judecata Sfântului Sinod pentru „răzvrătire, indisciplină și presiune publică”
• Preşedintele Sindicatului Ofiţerilor de Poliţie din România, Gabriel Pielmuş, despre şeful şpăgar de la Arestul IPJ Argeş: „Dl Marangoci, după ce a luat banii de la traficanţii de droguri, o să iasă la pensie din poliţie cu drepturi depline”

Standardul GAEC 8 impune, printre altele, alocarea unei cote minime de teren arabil zonelor sau elementelor neproductive. Acestea din urmă se referă, de regulă, la terenurile lăsate în pârloagă, dar și la elementele de peisaj neproductive, cum ar fi gardurile vii sau arborii. Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de această obligație. La 31 ianuarie, Comisia a propus să se acorde mai multă flexibilitate fermierilor din UE care primesc sprijin din partea PAC în urma acestei cerințe.

În ceea ce privește culturile secundare: acestea sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca gunoi de grajd verde. Utilizarea culturilor fixatoare de azot și a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului și pentru limitarea percolării nutrienților. Culturile trebuie cultivate fără produse de protecție a plantelor pentru a menține ambiția PAC în materie de mediu.