Exclusiv. Mai multă libertate pentru elevi în noul regulament şcolar
Din septembrie, în învățământul preuniversitar intră în vigoare mai multe modificări ale Regulamentului de funcționare (ROFUIP). Modificările continuă tendința generală de până acum de sporire a drepturilor elevilor. Prezentăm mai jos cele mai vizibile schimbări pentru noul an școlar 2022-2023.
Fără exmatriculări
În regulamentul anterior, între atribuțiile Consiliului Profesoral se număra, la art. 127, aprobarea exmatriculării unor elevi – ei se puteau oricum înscrie la altă școală, sancțiunea fiind doar separarea de colegi. Acum, la exmatriculare se poate recurge doar „în cazul elevilor din învățământul postliceal”, deși sancțiunea figurează încă în Statutul elevului.
Școală hibrid, la cerere
Deja în regulamentul anterior existau prevederi privind școala online. Acum, la art. 9 (4), se dă posibilitatea elevului să stea acasă și să asiste la oră prin internet, la cererea părintelui, pentru o serie generală de boli, cu avizul medicului. Experiența din perioada pandemiei a arătat însă că școala hibrid nu e eficientă: se ia din timpul și atenția pentru elevii prezenți în clasă pentru asigurarea transmisiei online, iar elevul de acasă tot nu aude bine, nu vede la tablă și, desigur, nu i se controlează activitatea.
Note pe tabletă
Unitățile pot să folosească și un catalog electronic (e vorba inclusiv de unele colegii din Argeș), dar trebuie să îl și tipărească - art. 106 (2). Ca și tablelele electronice, e un element ce nu schimbă fondul procesului de învățământ.
Citește și Învăţământul preuniversitar, prioritare pentru autorităţile locale de la Bogaţi
Părinți - „șefi”, în CA
La ședințele Consiliului de administrație al școlii sunt invitați reprezentanți ai structurilor asociative de părinți (părinții „șefi”, care i-ar reprezenta pe alți părinți), asta pe lângă reprezentantul elevilor, care, la liceu, și votează.
Fără fondul clasei
Până acum, Comitetul de părinți putea avea printre activități și atragerea de fonduri băneşti de la persoane fizice sau juridice, pentru modernizarea școlii, justificând utilizarea lor. Acum se mai poate ocupa doar de voluntariat – o falsă problemă; în continuare unii părinți vor trebui să ajute cu bani pentru ce mai trebuie prin clase. Pe de altă parte, există foarte multe prevederi privind tot felul de atribuții ale comitetului de părinți – care pot, desigur, ajuta, dar și încurca școala.
Citește și Proiect UE inovativ pentru învăţământul primar implementat de UPIT
Mai puține medii (și corigențe)
Un element de noutate experimentat anul acesta îl constituie desființarea semestrelor. El a fost introdus fără consultări sau explicații serioase, în afară de afirmațiile recente ale ministrului care spunea, dimpotrivă, că va reveni de la semestre la trimestre. Acum elevii nu vor mai fi „stresați” cu medii în timpul anului, care îi împiedicau să se „concentreze la învățat”. Se vor pune, deci, minimum patru note la materiile cu o oră pe săptămână (art. 107, alin. 4) sau cinci note, la cele cu două ore pe săptămână. Nu se mai dau nici teze. Va exista, deci, o singură medie, la finalul anului (s-a introdus însă și o excepție, special pentru o anumită țară, la art. 108, alin. 4: „În cazul secțiilor speciale germane din România, modalitatea de încheiere a situației școlare se adaptează la sistemul educațional german”). Elevii în situație de corigență vor avea, ca și până acum, o notă în plus, în ultimele trei săptămâni. Cei cu medii neîncheiate vin întâi la sesiunea pentru amânați, apoi la cea de corigențe, iar cei picați mai primesc o a doua sesiune. Rămâne, teoretic, posibilitatea repetenției – care în practică nu se mai întâlnește de mult: ori abandon, ori trecut elevul clasa forțat, pentru păstrarea efectivului.
Fără „Ieși afară!”
În art. 93 (1) se afirmă: „calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor”, dar fără a se insista pe vreo sancțiune, ca și în tot Regulamentul. Conform art. 94 (1), absențele se consemnează, „obligatoriu”, de către profesor. Dar apare încă o prevedere: „absența se consemnează doar în cazul în care elevul nu este prezent la ora de curs și nu poate fi folosită drept mijloc de coerciție”. E un fel ocolit de a spune că elevii care deranjează ora nu pot fi scoși din clasă (ei, de regulă, refuză să mai iasă) și nu li se poate pune nici absență, fiindcă sunt la oră.
Citește și Cazul copilului cu ADHD, discriminat, care a învins sistemul de învăţământ din Argeş
Absurdul absențelor
Despre absențe se mai spune că pot fi motivate cu cereri scrise de părinte, până la 40 pe an (se specifică acum că acestea nu pot depăși 20% din orele unei discipline). Cererea trebuie adusă în 7 zile și se păstrează, altfel e fals în acte. Ce nu se spune este că finanțarea școlilor și calculul normelor profesorilor depind de numărul fix de elevi; e ca și cum salariul polițiștilor și al magistraților ar fi anulat dacă ar băga vreun infractor la închisoare. Dacă elevii decid să lipsească (separat sau împreună, cu zilele, săptămânile sau lunile), profesorii nu pot lua măsuri împotriva lor, pentru că ar trebui să-i lase repetenți, ceea ce înseamnă abandon și pierderea lefurilor (deși munca lor ar fi aceeași, chiar mai eficientă, cu 15 elevi în clasă, în loc de 30). Se înțelege de ce un inspector din Gorj semnala recent că la mai multe licee profesorii stăteau în cancelarie în timpul orelor, clasele lor fiind goale. Situația există, de fapt, la toate liceele, inclusiv în Argeș, mai mult sau mai puțin, iar soluția este: batista pe țambal. Referitor la „coerciție”, există o prevedere asemănătoare și despre notare: la art. 103 (3): „nota nu poate fi folosită ca mijloc de coerciţie, aceasta reflectând strict rezultatele învăţării”. Adică, dacă un golan e ascultat, el poate pretinde că a luat notă mică fiind discriminat, ca golan.
Teancuri de hârtii inutile
O nouă prevedere fantezistă spune, la art. 106 (5), că „elevii vor beneficia de cel puțin un plan individualizat de învățare, folosit pentru consolidarea cunoștințelor”; deci, dacă un profesor predă la 18 clase, el ar trebui ca, pe lângă hârtiile inutile de până acum (planificări, autoevaluări, rapoarte), să mai facă și vreo 500 de planuri scrise, pentru fiecare elev, ca și cum asta ar îmbunătăți cu ceva rezultatele școlare. Nici școlile nu scapă de hârțogăraia ipocrită cu „planuri de acțiune, diagnoze, planuri manageriale” etc., cu care se îngroapă în hârtii, ca să nu poată înțelege nimeni nimic din afară.
Prevederi nerealiste
Nu se modifică în niciun fel o serie de prevederi care nu se aplică și par lipsite de contact cu realitatea.
- De pildă, conform art. 162 (2), amendarea părinților care nu asigură prezența copilului la școală. Amenda ar trebui propusă tot de… școală, care are nevoie de acel copil, fie și fictiv, pentru finanțare, iar aplicarea amenzii ar trebui făcută de primărie, care depinde de voturi.
- La înscriere, i se cere vag părintelui să prezinte adeverințe că elevul e sănătos, ca să nu îi afecteze pe ceilalți – art. 162 (4). Dar s-a văzut că, dacă unul are, de pildă, ADHD, ceilalți colegi n-au decât să suporte.
- Telefoanele nu se folosesc în timpul orelor decât dacă profesorul o cere (art. 186, alin. 2); înainte se spunea „dacă profesorul acceptă”. De fapt, această interdicție, ca și altele, fără sancțiuni, e anulată de prevederile care dau copiilor libertate totală.
- Pe de o parte li se cere elevilor să vină îmbrăcați decent, dar pe de altă parte se spune că nu li se poate „limita accesul la educație” (art. 187, alin. 2) prin vreo excludere pentru felul cum sunt îmbrăcați/dezbrăcați.
- La art. 4 se menționează în continuare că în școli nu se încalcă „normele de conduită morală”, deși nu mai trebuie spus că în ultima vreme conceptul a devenit tot mai fluid și anumite lucruri care țineau de morală acum par să țină de „sănătate” sau de „filosofia de gen”.
- Învățământul continuă să fie un miracol, dar mulți oameni, orbiți de drăgălășenia copiilor, nu pot să-l judece corect, din afară. Elevii de azi ar fi poate cel mai mult ajutați de o doză de dezinteres, care le-ar face mult mai bine decât sprijinul prin drepturi împotriva profesorilor. Elevul a devenit prea important („nu ne mai permitem să pierdem niciunul” – spunea consilierul prezidențial Ligia Deca), iar școala prea puțin importantă (premierul Florin Câțu amenința nu demult cu desființarea ei, fiindcă nu-și justifică banii, ajunsă un fel de moft al profesorilor).
Cristina Simion
Ceea ce ati precizat e doar in ROFUIP.
In noile legi este o adevărată catastrofă ce va decapita educația.
,,Admiterea,,la colegii.
Desfintarea cluburilor scolare.
Bacalaureatul unic.
Titularizarea ong istilot pe 1/2 din normă.
Saptamani verzi pe pereți…