Există un proiect secret al Guvernului. Aeroportul Băneasa ar putea fi mutat la Răteşti

Pe surse neoficiale, am aflat că există un proiect prin care aeroportul Băneasa ar putea fi mutat la Răteşti, pe teritoriul judeţului Argeş, în zona Km 80, razant la porţiunea de autostradă ce poate fi folosită şi ca pistă de aterizare. Iniţial, Băneasa, care este a doua poartă aeriană de intrare în capitala României, urma să fie relocată undeva în judeţul Giurgiu, dar proiectul a fost abandonat şi aşa a apărut în ecuaţie judeţul Argeş. A contat enorm în alegerea noii locaţii faptul că în zona de la Km 80, pe partea stângă în direcţia de mers către Bucureşti, toate studiile indică un front atmosferic aproape lipsit de ceaţă, lucru esenţial pentru construcţia unui aeroport. De altfel, acest lucru l-a cunoscut şi regimul comunist atunci când a construit autostrada Bucureşti-Piteşti şi a luat decizia ca segmentul de circa 6-7 km, care începe în dreptul pădurii de la Răteşti şi se termină la km 80, să poată fi folosit, în cazuri de urgenţă, şi ca pistă de aterizare. Noul aeroport, care va prelua sarcinile celui de la Băneasa, adică transport de mărfuri şi de călători, urmează să fie construit din fonduri europene. E de aşteptat ca, în perioadă următoare, preţurile terenurilor riverane la autostradă, cele din Răteşti şi Căteasca, să explodeze. Şi mai interesant este faptul că terenul de la Răteşti, exact de pe partea stângă a autostrăzii, se află în proprietatea omului de afaceri Nicolae Ivănescu, unul dintre patronii de la Muntenia, ceea ce ne conduce la ideea că cel supranumit „Nenea” a avut informaţia despre dezvoltarea acestui proiect în timp util. Prin urmare, Guvernul va trebui să se aşeze la masa negocierilor cu „Nenea”, ca să poată cumpăra terenul pe care să construiască viitorul aeroport. De altfel, în zona Răteşti, sunt doi proprietari importanţi a sute de ha de teren, de-o parte şi de alta a autostrăzii, magnatul Ivănescu şi primarul comunei, Gheorghe Matei. După cum se observă, „Nenea” a tras din nou lozul câştigător, atrăgându-şi astfel o răceală aproape arctică în relaţia cu primarul din Răteşti. (Gabriel Grigore)