# Raportul Comisiei care a demis-o pe fosta decăniţă Ciuhan. Încep să apară noi amănunte legate de scandalul diplomelor false în care a fost implicată nu demult fosta decăniță a Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Pitești, prof. univ. dr. Geanina Cucu Ciuhan. Cazul său a fost prezentat pe larg în ziarul nostru și a generat multe comentarii, iar asta pe bună dreptate câtă vreme la mijloc era un cadru universitar cu mare notorietate, chiar un fost aspirant la funcția de rector, intrat într-o situație mai mult decât stânjenitoare. Săptămâna aceasta se împlinește fix o lună de când Comisia de Etică și Deontologie a Universității a declanșat taifunul care avea s-o zboare pe decăniță din funcție, ba s-o facă și posesoare de sesizare penală la Parchet, întocmită de însăși conducerea UPIT. Altfel spus, ori la bal, ori la spital, ba chiar și în penal. La momentul documentării materialului anterior despre Geanina Cucu Ciuhan, n-am avut la dispoziție decât deciziile seci ale Consiliului de Administrație și Senatului Universității, de la care am pornit în reconstituirea cazului pe baza relatărilor făcute de oameni care cunoșteau foarte bine situația. Din aproape în aproape, s-a conturat întreaga poveste, care a produs un tărăboi universitar de proporții. Ce n-am știut atunci, și iată că am aflat astăzi, este că în ședința Comisiei de Etică și Deontologie a Universității din 15 octombrie, când s-a analizat cazul Ciuhan, nu doar decănița de la Științe Socio-Umane a fost „clientă” pe ordinea de zi. A mai fost un „client” și mai mare, însuși fostul rector Gheorghe Barbu, asupra căruia a existat o sesizare privind o serie de „nereguli și abateri grave”. Ba mai mult, în aceeași ședință s-a mai constatat o mare varză, cu ciolanul aferent, în legătură cu modul în care s-au acordat gradațiile de merit pentru cadrele universitare în perioada 2010-2012. Dar să le luăm pe rând.
Sintetizând cazul Geaninei Cucu Ciuhan, trebuie spus că întreg scandalul s-a pornit cu ocazia susținerii examenelor de licență din acest an la Facultatea de Științe Socio-Umane. Atunci s-a constatat că doi studenți de la specializarea Poliție comunitară au încercat să intre fraudulos la licență, pe baza prezentării unor diplome false de la universitățile Spiru Haret și Hyperion, pe baza cărora își echivalaseră niște examene pe care nu le trecuseră la Universitatea Pitești. Treptat-treptat a ieșit la iveală că decănița Ciuhan le cunoștea bine situația, dar nu numai că nu i-a împiedicat în demersurile lor pe cei doi studenți, dar i-a și favorizat, dându-le aprobare pentru echivalarea examenelor prin acele diplome false. A căror contrafacere a fost confirmată chiar de către universitățile în cauză, în urma solicitării făcute de la Pitești, prin intermediul prorectorului Mihai Brăslașu, cel care a urmărit cazul îndeaproape. Situație de toată jena, care a atins paroxismul spre finele lunii septembrie, atunci când liderii Sindicatului Liber al Universității Pitești (SLUP) au alarmat întreaga conducere a instituției, de la rector și Senat, până la Comisia de Etică și Deontologie, printr-o sesizare, nr 117/24.09.2012, făcută pe acest subiect. Sesizare care se vede treaba că a fost documentată „beton”, câtă vreme a atras după sine un întreg șir de măsuri dure asupra șefei de la Științe Socio-Umane. În primul rând, împotriva sa și a celor doi studenți de la Poliție Comunitară, chiar conducerea Universității a depus la Parchet o plângere penală, în care falsul este, desigur, cap de listă la cercetări. De asemenea, sesizarea respectivă a poposit în data de 15 octombrie și pe masa Comisiei de Etică și Deontologie a Universității, încărcată probabil și de analgezice pentru dureri de cap. Care a întocmit un proces-verbal pe această temă, document care a dus la luarea celorlalte decizii aspre împotriva Geaninei Cucu Ciuhan: destituirea din funcția de decan, precum și pierderea calității de membră a Senatului Universității. Am văzut și noi documentul Comisiei, care confirmă pe deplin și o altă acuzație despre care am vorbit în materialul anterior. Aceea că Geanina Cucu Ciuhan a făcut fals în declarații atunci când a pretins că nu are decât două norme didactice, câte permite legea, când, în realitate, avea nu mai puțin de patru norme. Dar iată, în premieră, câteva spicuiri din procesul-verbal al Comisiei de Etică și Deontologie despre situația fostei decănițe Ciuhan: „Referitor la cazul studenților de la specializarea Poliție Comunitară, există o cercetare penală în curs, ca urmare a unei plângeri penale depuse de UPIT. Pe acest caz, la propunerea comisiei de disciplină, cu aprobarea Senatului, a fost aplicată sancțiunea destituirii din funcția de conducere, conform art 312, al 2, pct d din Legea 1/2011 (Legea învățământului). Referitor la falsul în declarațiile cu privire la normele didactice realizate, comisia constată depășirea celor două norme didactice prevăzute de lege. Având în vedere cele constatate, Comisia propune, potrivit art 12, pct 1, pct 3 din Regulamentul de organizare și funcționare a Senatului, pierderea calității de membru al Senatului, ca urmare a unor abateri grave de la normele de conduită universitară și prevederilor Cartei Universității. Având în vedere existența unei anchete penale în curs de desfășurare pe aceleași spețe, comisia nu consideră oportună o nouă plângere penală”. Scurt și la obiect, vasăzică, cazul Geaninei Cucu Ciuhan în urma analizei făcute de Comisia de Etică și Deontologie a Universității. Foarte interesant este însă faptul că, în ciuda acestor constatări, fosta decăniță și-a pierdut doar la mustață calitatea de membră a Senatului, atunci când acest lucru s-a supus la vot. Au existat 24 voturi „pentru” excludere, un vot „împotrivă” și nu mai puțin de 20 de „abțineri”. Una peste alta, după o perioadă lungă de parlamentări, cercetări și vociferări universitare, cazul Geanina Cucu Ciuhan s-a închis prin demiterea acesteia, ornamentată pe post de bomboană pe colivă și cu o plângere penală aflată în cercetare la Parchet.

Fostul rector Barbu a fost „decorat” cu o sesizare și o comisie care-i studiază trecutul legendar

Întâmplător sau nu, imediat după „epuizarea” subiectului Ciuhan, în ședința din 15 octombrie a Comisiei de Etică și Deontologie a urmat în dezbatere un alt nume greu universitar, cel al fostului rector Gheorghe Barbu. Care, în aceeași zi fatidică de 24 septembrie, fusese la rândul său „decorat” cu o sesizare a SLUP, depusă la toate birourile importante de conducere a Universității. Ce conține exact sesizarea respectivă, nu se spune în procesul-verbal al Comisiei, care amintește doar de „unele nereguli și abateri grave”. Dar iată ce menționează documentul, legat de reclamația făcută la adresa fostului rector: „Referitor la sesizarea nr 118/24.09.2012, comisia a reținut următoarele elemente: rapoartele invocate ale comisiilor de analiză conțin constatări ale unor nereguli și abateri grave, dar fără a preciza responsabilitatea concretă a prof. dr. Gh Barbu față de cele sesizate. Dată fiind gravitatea faptelor relatate, comisia solicită autorilor rapoartelor de analiză să determine și consemneze implicarea și gradul de responsabilitate ale prof. dr. Gh Barbu”. Așadar, există constatări făcute de unele comisii de analiză, care conțin „nereguli și abateri grave”, dar pentru moment nu se cunoaște cu precizie gradul de implicare a fostului rector Barbu în săvârșirea acestora. Neavând date concrete, tot ce-am reușit să aflăm, pe căi colaterale, este că temele delicate cuprinse în sesizarea SLUP ar viza unele chestiuni nu tocmai ortodoxe petrecute la filiala din Râmnicu Vâlcea a Universității, precum și la complexele Academica și Casa Universitarilor. Teme delicate, asupra cărora actuala conducere a Universității a decis, în urma analizei făcute la Comisia de Etică și Deontologie, să formeze o comisie specială „care să constate gradul de implicare a domnului prof. univ. dr. Gheorghe Barbu, fost Rector al Universităţii din Piteşti, în mai multe fapte sesizate şi luate în discuţie de Comisia de Etică şi Deontologie”. Comisia s-a pus deja pe treabă, în următoarea componență de profesori universitari, ca să nu spună Gheorghe Barbu că nu sunt de rangul său cei care-l „examinează”: Sebastian Pârlac (președinte), la care se adaugă Liliana Mihăilescu, Corneliu Udrea, Dinel Popa și Stan Marinică (membri), plus consilierul juridic Doina Moraru, ca secretar. Ce va ieși din verificări, vom vedea. Până atunci, fostului rector nu-i rămâne altceva de făcut decât să încerce să se calmeze, fredonând, eventual, piesa cu „Amintirile mă chinuiesc, amintirile mă răscolesc…” Același lucru se poate spune însă și despre comisia de mai sus, pusă să răscolească acum o mulțime de fapte din trecutul aproape legendar al fostului rector Barbu.

Haiducie deplină cu gradațiile de merit pentru profesori

Colac peste pupăză, o altă mare dandana a ieșit la iveală în finalul întrunirii Comisiei de Etică și Deontologie la care ne-am referit până acum. Și tot în urma unei sesizări bine țintite a Sindicatului Universității, care a dibuit mari scamatorii privind modul în care cadrele universitare au beneficiat de gradații de merit în perioada 2010-2012. Trebuie spus că, după cum spune legea, acordarea gradațiilor de merit se poate face numai prin concurs, pentru un maximum de 16% din totalul cadrelor instituției, care beneficiază astfel de o suplimentare cu 25% acordată la salariile de bază. Ceea ce, la nivelul întregii Universități, reprezintă un efort financiar suplimentar de ordinul mai multor miliarde lei vechi. Iată însă ce-a constatat Comisia, referitor la modul în care s-au acordat aceste gradații în ultimii ani: „Referitor la sesizarea nr 119/24.09.2012, comisia a reținut următoarele: există grave nereguli în modul de atribuire a gradațiilor de merit în perioada 2010-2012. Comisia propune crearea unei comisii ad-hoc care să studieze: modul în care a fost adoptat Regulamentul de acordare a gradațiilor de merit, modul în care au fost repartizate și scoase în competiție gradațiile de merit, modul în care au fost aprobate gradațiile de merit, având în vedere faptul că au existat situații în care beneficiarii nu au depus dosar de gradații”. Vasăzică, iar belea! S-a constatat că treaba cu gradațiile de merit pentru profesori… devine după facultăți sau, altfel spus, acestea s-au cam acordat în devălmășie. Oricum, ce se spune la final, cu acele situații în care au existat beneficiari care au primit gradații nu numai fără concurs, ci și fără a prezenta măcar un dosar specific, arată haiducia care a domnit în Universitate atâta amar de vreme la acest capitol. Fapt care, cum spuneam, a atârnat foarte greu de grumazul bugetului întregii instituții, deja beteșugit de criză. Punem punct aici, cu promisiunea că vom reveni cu alte amănunte pe măsură ce comisiile formate pentru elucidarea acestor teme spinoase își vor prezenta concluziile detaliate.
Mihai BĂDESCU